Regimul Hipocaloric part2

Daca este urmata corect, dieta hipocalorica ajuta nu doar in procesul de slabire, ci si in mentinerea starii de sanatate a organismului.

Regimul hipocaloric reuseste, pe langa scaderea in greutate, sa determine si o scadere a tensiunii arteriale si a cantitatii de grasime din organism, micsorand astfel riscul unei morti premature, cauzata de boli cardiace.

Regimul consta in reducerea procentului de grasimi si zaharuri din alimentatie si pune accent pe consumul produselor vegetale. Desi este indicat in special persoanelor care au cu mult peste greutatea normala, ea poate fi urmata de oricine

Se limiteaza doar aportul de carbohidrati si grasimi, nu si cantitatea de proteine.
Din cauza aportului energetic insuficient, pot aparea stari de oboseala excesiva, care, pe termen lung, sunt foarte greu de gestionat. De asemenea, restrictiile calorice excesive pot afecta serios sanatatea muschilor. 
Cea mai buna metoda pentru mentinerea siluetei este sportul, pentru ca activitatea fizica ne modeleaza armonios corpul.
Tipuri de activitati fizice: alergatul, jogging-ul, nord walking-ul, aerobicul, dansul, ciclismul, inotul sau alte sporturi.


Pe masura ce se pierde din numarul de kilograme dieta devine mai stricta.

1 kg greutate la obezi = 2.000 calorii => va slabi 1,75 kg/saptamana
1 kg greutate la supraponderali = 4.000 calorii => va slabi 1,2 kg/saptamana
1 kg greutate la normoponderali = 6.000 – 7.000 calorii => va slabi 0,5 kg/saptamana

Atentie!!! Nu se fac scaderi drastice in alimentatie (proteine, calorii, etc) pentru ca pot aparea dereglari hormonale, malnutritie si in unele cazuri infometarea poate duce la moarte.

In cursul dupa-amiezii, are loc in organism o descarcare fiziologica de insulina care scade glicemia si ne da pofta de mancare, de dulce in special
Inainte de culcare trebuie sa fi trecut cel putin trei ore de la ultima masa.

O dieta echilibrata trebuie sa contina toate cele 3 grupe de nutrienti: glucide, lipide si proteine in proportii adecvate si sa asigure necesarul de vitamine, minerale si apa.

Hiper-proteica – proteinele calmeaza bine si pe timp indelungat foamea, nu cresc glicemia, deci au efect slab de productie de insulina
Hipo-glucidica – glucidele au aport caloric important, cresc glicemia, determina eliberarea de insulina si favorizeaza liposinteza. De asemenea, sunt esentiale pentru metabolismul grasimilor (lipidele ard in focul glucidelor) si sunt singurul suport energetic al creierului, deci consumul lor zilnic este obligatoriu.
Hipo-lipidica – lipidele au aport caloric important , excesul se depune usor in depozite, mai ales in prezenta glucidelor. Sunt esentiale pentru absorbtia vitaminelor liposolubile si pentru sinteza de enzime si hormoni.
Bogata in fibre – legumele, in special cele crude, au aport caloric redus, calmeaza foamea si previn constipatia, sunt bogate in saruri minerale si vitamine.
Fara alcool – are aport caloric important, vireaza metabolismul spre sinteza de grasime de depozit si produce deshidratare.
  

La liber

- carne slaba (vita, miel, pui)

- peste

- legume proaspete

- lapte si iaurt degresat

- branzeturi slabe

- fructe proaspete

- cereale integrale

 

Cantitate limitata dar obligatorie

- amidon

- fainoase (paine, orez, paste, porumb)

- legume cu amidon (cartofi, mazare, fasole)

- mezeluri slabe

- oua

- branzeturi fermentate

- unt 

- ulei vegetal

- fructe

Interzise

- grasimi

- prajeli

- tocatura

- patiserie

- fast-food

- dulciuri 

- alcool

- alimentele intens procesate (salamul, crenvustii, pateurile, branza topita, cascavalul)

- mezeluri grase

- afumaturi

- conserve

- legume uscate (fasole, mazare, linte)

- maioneza

- dulciuri

- bauturi alcoolice 

- condimente in exces (otet, piper, muraturi).

Micul dejun 
- bogat in proteine si carbohidrati complecsi
- alimente recomandate: lapte, iaurt, cereale, branza, smantana, paine, muschi file, oua fierte, legumele proaspete, ardei gras, castravete, rosie, miere, corn uscat, paine neagra,graham, ridichi, patrunjel, pesmet, chefir, sunca slaba

Pranzul
- proteine slabe, legume proaspete sau fierte si un produs cu amidon
- alimente recomandate: ciorba, carne slaba, peste, cartof, orez, legume, paine, paste cu sos rosu, salate de legume, peste, hrean, suc de fructe cu lamaie, chiftele, biftec, spanac, ciuperci, pilaf, fasole verde

Gustare
- cantitati reduse si pana-n ora 18
- alimente recomandate: putina ciocolata, o cupa de inghetata, un baton de cereale, o crema de vanilie, iaurt cu fructe (150 g), un fruct, un pumn de alune, seminte, un covrig, o mana de sticks-uri, pop-corn, un iaurt de baut, suc de rosii, suc de fructe, biscuite, pesmet, suc de morocovi

Cina 
- doar proteine si legume fara amidon
- alimente recomandate: salata asortata, ton, peste afumat, carne, peste la gratar, legume fierte, lapte batut, corn uscat,  pateu de ficat , ridichi, paine prajita, unt, patrunjel,

Imaginea corporala are nevoie de timp pentru a fi schimbata, deci noua forma va fi luata ca referinta si memorata abia dupa 3 luni de greutate constanta.
In acest timp se vor evita: grasimile, prajelile, zaharul, gustarile suplimentare

Regimul Lactat

Laptele este un aliment complet, alcalinizant, usor digerabil si usor laxativ (lactoza), diuretic.
Alcalinizarea (cu apa alcalina) il face mai usor de tolerat in stomac.
Aportul crescut de lactate degresate este ideal pentru a stimula metabolismul, intensifica arderea grasimilor si determina scaderea in greutate. 

Se poate manca aproape tot in afara de carne grasa si prajituri, redus ca si portie la jumatate. La o masa obisnuita o jumatate de portie este ocupata de lactate.

Compozitie Lapte

- albuminoide 3,24 %

- grasimi 3,06 %

- saruri 0,74 %

- restul apa.

Se recomanda

- 1/31 lapte/zi la cei cu activitate medie

- 1/2-3/4 l/zi, la copil sau adolescent

- 1/2-3/4 1 lapte/zi la femei care alap­teaza sau gravide.

- cantitati marite la batrani.

- 250 g lapte la micul dejun si cantitati mai reduse la pranz si cina

- alcalinizat 200-300 grame odata, din 3 in 3 ore, pentru a se ajunge la o doza zilnica de 1 1/2 la 2 litri

Interzis in urmatoarele cazuri

- intoleranta

- obezitate

- hipercolesterolemie

- regim hiposodat sever

Beneficii

- ulcer gastroduodenal

- constipatii cronice sub forma de iaurt

- guta acuta

- nefrite acute

- ciroze indiferent de forma sau stadiu

- dupa unele antibiotice (iaurt)

- la obezi pentru scurte perioade 

- afectiuni ale rinichiului

- afectiuni ale tubului digestiv

- tulburari cardiace

- uremie

- otraviri voluntare sau accidentale 

- in toate bolile insotite de febra

Beneficiile Calciului din lapte 

- intensifica arderile cu pana la 27%

- repune in circulate celulele adipoase

- determina cresterea proceselor de termogeneza

- intensifica arderile.

Alimente

- lapte dulce

- lapte batutu

- lapte covasit

- lapte diluat cu apa

- lapte diluat cu ceai sau cu apa minerala

- lapte cu cafea

- lapte cu cacao

- lapte batut

- lapte amestecat cu oua si zahar

- iaurt

- chefir

- branza de vaci

- smantana

- frisca

- oua

- miere

- carne de pui, curcan, vaca si peste (gatite bine sau la gratar)

- ierburi

- legume fierte sau supa

- grepfruit normal sau suc

- ulei de masline

Regimul Acidifiant

Este indicat in litiaza oxalica, litiaza fosfatica, stari de alcaloza (ph alcalin), litiaza renala fosfaturica, infectii urinare colibacilare, epilepsie.
litiaza = Prezenta de calculi pe/in caile biliare. Este insotita, de colici biliare si de aparitia unei coloratii icterice a tegumentelor si mucoaselor.
Exista o relatie stransa intre regimul protidic si eliminarea de fosfati (pentru un gram de uree se elimina 0,10 g fosfor). Astfel, daca ratia proteica creste in cadrul regimului
acidifiant, creste, concomitent eliminarea de fosfor, ceea ce faciliteaza precipitarea fosfatilor.
Fosfaturia este crescuta in starile de surmenaj, in defervescentele febrile si in alimentatiile bogate in carne. Precipitarea fosfatului de calciu are loc cand urina este alcalina. Aceasta se realizeaza in tulburarile metabolismului calciului si in starile care provoaca alcaloza urinara : excesul de cruditati fara grasimi, hiperclorhidria gastrica si infectiile urinare.

Alimente

- carne de pasare

- carne de porc slaba

- carne de vitel

- bulion de carne

- peste

- untura de peste

- mezeluri

- grasimi (fara excese) 

- oua fierte sau in preparate

- paine alba sau neagra

- fainoase

- orez

- gris

- fulgi de oz

- cereale

- legume

- citrice

- arahide

- ciocolata

- dulciuri preparate in casa (budinci, tarte cu prune,etc) 

- unt

- smantana 

- drojdie de bere 

- aport crescut de sare

- alimente de origine animala, cu exceptia laptelui care este interzis. 

Alimentele interzise

- cele bogate in calciu

- laptele 

- produsele lactate

- branza

- ficat

- varza

- nuci

- ciocolata cu lapte

- fasole uscata

- galbenus de ou

- cacao

- masline

- soia

- spanac

- tomate

- cartofi

- morcovi

- prune

- capsuni

- fragi 

- condimentele

- sosurile

- leguminoase 

- fructe oleaginoase 

- alimente cu continut mare de vitamina D

Ceaiuri

- turita mare

- radacina de brusture

- rostopasca

- coada soricelului

- cozi de cirese

- matase de porum 

Multe lichide

- sucuri

- ape minerale

Regim alimentar Hipocaloric part1

Dieta hipocalorica este o dieta restrictiva, al carui principiu de baza este acela de a diminua aportul energetic provenit din alimentele grase si din cele care contin carbohidrati. Este genul de regim alimentar care obliga la schimbarea stilului de viata, in bine.
Caloric se refera la calorii. S-a observat ca in corpul omenesc au loc procese ce pot fi descrise si din punct de vedere al energiei calorice, iar grasimea depoziteaza energie, energie masurata in calorii, asa cum este masurata in calorii si energia pe care o aduc alimentele.
Hipo vine din limba greaca si inseamna sub normal, sub limita, jos. Deci “mai putine”.
“regim” “hipo” “caloric”: un mod de alimentatie care aduce (mai) putine calorii.
Studiile au aratat ca regimul hipocaloric reuseste, pe langa scaderea in greutate, sa determine si o scadere a tensiunii arteriale si a cantitatii de grasime din organism, micsorand astfel riscul unei morti premature, cauzata de boli cardiace. 

Caloriile aduse de alimente sunt in functie de mai multi factori, acelasi aliment poate aduce o cantitate diferita de energie in sistem de la un om la altul sau chiar la acelasi om in situatii diferite. Alimentele procesate(mezeluri, cereale) pot contine si calorii “ascunse” din margarina, zahar, faina etc. De asemenea, conteaza si viteza cu care alimentele sunt digerate si cantitatea consumata la un moment dat. 

Pierderea in greutate presupune o restrictie calorica astfel incat echilibrul dintre aportul si consumul de energie sa fie negativ, iar organismul sa fie nevoit sa consume din depozitele de grasime. Necesarul caloric mediu pentru mentinerea greutatii este de 1.800 –2.000 calorii la femei si 2.200 – 2.500 calorii la barbati. 
Organismul nostru se adapteaza rapid la un aport redus si scade cheltuielile de energie, iar metabolismului ii apare fenomenul de obisnuinta si se incetineste procesul de slabire. De aceea, pentru a evita acest risc se incepe cu o dieta relativ larga si pe masura ce greutatea scade restrictiile vor fi din ce in ce mai severe. 
Se limiteaza doar aportul de carbohidrati si grasimi, nu si cantitatea de proteine. 
Ritmul de pierdere in greutate in mod corect, fara a pune sanatatea in pericol, este de 800 g – 1,5 kg pe saptamana. Viteza de pierdere in greutate variaza in functie de greutatea de pornire, astfel un obez va slabi mult mai repede decat un supraponderal pentru ca „are de unde”, iar kilogramele „costa” diferit.
Viteza scaderii in greutate este diferita de la o persoana la alta si chiar de la o luna la alta in cazul aceleasi persoane. Masurarea greutatii si a circumferintelor in centimetri se face o data pe saptamana, dimineata, iar rezultatele se trec in grafic. 
Slabitul este din ce in ce mai greu pe masura ce avem mai putine kilograme de pierdut, deci nu incepe cu diete foarte restrictive pentru a putea apela la ele atunci cand restul metodelor nu mai functioneaza.  
Daca ai ajuns la greutatea dorita nu inseamna ca efortul s-a terminat: urmeaza inca 2-3 luni in care rezultatele trebuie mentinute cu atentie pentru a preveni reingrasarea. Imaginea corporala are nevoie de timp pentru a fi schimbata, deci noua forma va fi luata ca referinta si memorata abia dupa 3 luni de greutate constanta. Evitarea grasimilor, prajelilor, zaharului, mancatul cu masura, prezenta celor 3 mese principale fara alte gustari suplimentare sunt reguli care trebuie sa constituie in final un mod de viata. 

Cea mai buna metoda pentru mentinerea siluetei este sportul, pentru ca activitatea fizica ne modeleaza armonios corpul, ne ajuta sa fim in tonus, iar cele cateva sute de calorii consumate zilnic prin miscare ne permit sa ne relaxam in privinta rigorii aportului alimentar.

ATENTIE!!!
Daca nu este corect aplicat poate duce la  tulburari, unele dintre ele grave: oboseala, anemie, caderi de calciu si scaderea sub valorile normale ale glicemiei.
Nu amestecati tipurile de mancare. Nu mancati carne cu legume, legume cu lactate, lactate cu cereale sau fainoase cu paine, deoarece in stomac se vor elibera sucuri gastrice atat acide cat si bazice, ceea ce va duce la neutralizarea lor, prin urmare la o procesare greoaie si la pastrarea toxinelor in organism.
Daca dieta se prelungeste mai mult de doua saptamani sunt necesare suplimente de vitamine si minerale.

SFATURI
Trebuie alese alimente sanatoase, dar diversitatea asigura o plaja mult mai mare de nutrienti(vitamine, minerale, oligoelemente, fitonutrienti) si reduce riscurile de acumulare a toxinelor.
Respectarea unui program cu 3 mese principale pe zi la o distanta de maximum 5-6 ore intre ele si cu un interval de minimum 3 ore de la ultima masa pana la culcare.
Acordarea unui timp de 15-30 de minute pentru fiecare masa in care sa nu se desfasoare nici un alt fel de activitate, ochii, nasul, gura, mainile vor fi 100% implicate in savurarea actului alimentar.
Eliminarea rontaielilor dintre mese, fie ca sunt dulci sau sarate.
Este permisa totusi o singura gustare pe zi intre pranz si cina, care poate fi: putina ciocolata, o cupa de inghetata, un baton de cereale, o crema de vanilie sau iaurt cu fructe (150 grame), un fruct sau, pentru cei care prefera gustul sarat, un pumn de alune sau seminte, un covrig, un iaurt de baut.
Renunta la produsele de tip fast-food, prajeli, sosuri cu maioneza.
Renunta la uleiul de gatit si la toate produsele ce implica folosirea acestuia, cu exceptia a 1-2 lingurite de ulei crud pentru salate. 
Gateste cat mai simplu, la cuptor, la gratar, fiert, inabusit, la aburi, cu multe condimente si ierburi aromate si fara grasime.
Nu pregati in casa si nu cumpara produse de cofetarie sau patiserie.
Nu consuma zahar si nu folosi indulcitori. 
Nu consuma bauturi racoritoare cu zahar si nici alcool. Apeleaza la bauturi de tipul ceai, cafea si apa de orice fel.
Limiteaza-te la un fruct pe zi si evita sucul de fructe chiar daca nu are adaos de zahar. 
Mananca: produse lactate slabe, carne slaba de orice fel, legume cat mai multe, gatite insa cat mai simplu. Nu te feri de ciorbe si supe si foloseste sucul de rosii ca baza pentru mancaruri.
Eficienta dietei este crescuta printr-o activitate fizica de intensitate moderata, dar constanta. De asemenea, pentru mentinerea rezultatelor, sportul si o dieta echilibrata reprezinta solutia cea mai sigura. 

PERMIS SI NECESAR
Glucide, lipide si proteine in proportii adecvate si sa asigure necesarul de vitamine, minerale si apa.
Dieta trebuie sa fie:
Hiper-proteica – proteinele calmeaza bine si pe timp indelungat foamea, nu cresc glicemia, deci au efect slab de productie de insulina; chiar si in cantitati mari surplusul se transforma greu in grasime.
Hipo-glucidica – glucidele au aport caloric important , cresc glicemia, determina eliberarea de insulina si favorizeaza liposinteza. De asemenea, sunt esentiale pentru metabolismul grasimilor si sunt singurul suport energetic al creierului, deci consumul lor zilnic este obligatoriu.
Hipo-lipidica – lipidele au aport caloric important, excesul se depune usor in depozite, mai ales in prezenta glucidelor. Sunt esentiale pentru absorbtia vitaminelor liposolubile si pentru sinteza de enzime si hormoni.
Bogata in fibre – legumele, in special cele crude, au aport caloric redus, calmeaza foamea si previn constipatia, sunt bogate in saruri minerale si vitamine.
Alimente
- carne slaba
- peste
- legume crude (recomandate varza, ridici, andive, salata verde, castraveti, rosii, ardei gras, lamai,spanac, loboda, dovlecei, conopida)
- fructe proaspete
- lapte
- iaurt degresat
- branzeturi slabe.
- in cantitati mici: amidon si fainoase (paine, orez, paste, porumb), legume cu amidon (cartofi, mazare, fasole), mezeluri slabe, oua, branzeturi fermentate, unt si ulei vegetal, fructe.

INTERZIS
Fara alcool – are aport caloric important, vireaza metabolismul spre sinteza de grasime de depozit si produce deshidratare (pierderea apei).
- grasimi
- tocatura
- produse de patiserie
- dulciuri 
- prajelile
- produse de tip fast-food

MESE

Mic dejun – trebuie sa fie bogat in proteine si carbohidrati complecsi ca sa tina de foame. 
Exemple de alimente permise
= lapte sau iaurt
= cereale
= perle de branza cu smantana
= 2-3 felii de muschi file
= carne fiarta de pui
= 2 oua fierte si o felie de paine
= legume proaspete, ardei gras, castravete, rosie
= la doua ore dupa masa se poate bea cafea fara zahar

Pranz – trebuie sa contina proteine slabe, legume proaspete sau fierte si un produs cu amidon, care sa asigure energia necesara pana la masa de seara. 
Exemple de alimente permise   
= o ciorba mare;
= o bucata de carne slaba
= peste
= cartofi, orez sau legume
= o portie de paste cu sos rosu.
= salata de legume proaspete sau muraturi
= iaurt degresat

Cina – trebuie sa contina doar proteine si legume fara amidon pentru ca organismul sa poata consuma toata energia pana la culcare 
Exemple de alimente permise   
= salata asortata
= o conserva de ton
= carne slaba sau peste la gratar
= salata sau legume fierte


In cursul dupa-amiezii, are loc in organism o descarcare fiziologica de insulina care scade glicemia si ne da pofta de mancare, de dulce in special.  Este momentul perfect pentru o gustare, iar din ce poate fi ea compusa ramane la alegerea fiecaruia: putina ciocolata, o cupa de inghetata, un baton de cereale, o crema de vanilie sau iaurt cu fructe (150 g), un fruct sau, pentru cei care prefera gustul sarat, un pumn de alune sau seminte, un covrig, o mana de sticks-uri sau pop-corn, un iaurt de baut. 
Nimic nu ne este interzis cu conditia ca aceasta „tratatie” sa fie de dimensiuni mici si consumata inainte de ora 18.00, ca sa avem timp apoi sa scapam de excesul de calorii pana la culcare.

Regimul hipercaloric

Este o dieta cu indicatii precise: toate formele de denutritie (diaree cronice, supuratii, albuminurii, stari febrile prelungite, glicozurii, hipertiroidism, neoplasme, tuberculoze), munci grele, perioada de crestere sarcina sau lactatie.
Regenereaza tesuturile, restabileste metabolismul normal si completeaza peirderile.

Ratia hipercalorica se va realiza in special pe seama glucidelor si grasimilor (fainoase combinate cu dulciuri, dulceata, miere, undelemn, unt etc).

ALIMENTE
Proteine: oua,peste(in special somon),carne alba si rosie,lactate(in special lapte de capra)
Fructe: in special banane, confiate (au mai multe calorii), pere, mere, ananas, portocale, piersici, prune, fructe de padure
Fructele cu coaja lemnoasa (alune, nuci, migdale etc.) Aceste fructe sunt extrem de benefice, alcatuind o gustare extrem de sanatoasa si de eficienta in procesul de ingrasare.
Legume: fasole, cartofi, mazare, porumb, morcovi, sfecla, brocoli, conopida, dovlecei
Cereale integrale
Paine integrala
Nuci
Seminte

SFATURI
Arde mai putine calorii decat consumi!

Mancati de 5 ori pe zi, la aceleasi ore.

Consumati ulei. Cele mai sanatoase sunt cele nerafinate (extravirgine) cum ar fi uleiul de masline, de nuca de cocos, de rapita, de palmier si desigur, untul. Uleiuri mai putin sanatoase dar totusi acceptate intr-o cura de ingrasare sunt cele bogate in acizi grasi omega-6 cum ar fi: uleiul de floarea soarelui sau cel de alune.

La fiecare masa, mancati paine integrala, fulgi de cereale integrale, biscuiti integrali, orez integral, malai, paste, legume dulci.

Mancati fructe de doua ori pe zi, in doua gustari separate. Nu aveti cum sa ajungeti la exces, iar cele care contin amidon, cum e banana, participa la formarea masei musculare.

Beti shake-uri, lapte sau suc in loc de cafea, ceai sau sucuri dietetice

Fara sa trageti de greutati, nu va ingrasati. Sunt de preferat greutatile cat mai mari (la limita suportabilitatii) si miscarile lente.Daca respectati la 4 sedinte de sport pe saptamana, primele rezultate se vad abia dupa 3 luni

Aveti nevoie de odihna. Creierul va folosi toate resursele din hrana pentru activitatea intelectuala.In plus, fara odihna, corpul isi va folosi resursele pentru a reface structurile degradate din cauza oboselii.

EVITATI

-produsele de patiserie, prajiturile, carnurile procesate, margarina, snacks-urile.

-pepenii

-castravetii

-stresul

-lipsa somnului

Regimul Pentru Ulcerul Gastro Duodenal

In cazul ulcerului gastroduodenal, regimul alimentar joaca un rol deosebit de important, el stand la baza tratamentului acestei afectiuni deloc de neglijat. 
Ulcerul nu se vindeca complet si nici asa de repede; atenuarea simptomatologiei este mai mult aparenta si cresterea cantitativa si calitativa a alimentatiei poate sa redestepte elutia acuta a bolii. Tratamentul medicamentos trebuie continuat inca si in faza de acalmie si chiar cand acesta incepe sa suporte : regimul camat.

Ulcerul este mai frecvent la persoanele al caror regim este sarac in fibre alimentare.

RECOMANDARI
--- Evitati distensia stomacului datorata unor cantitati mari ingurgitate. Se recomanda trei mese echilibrate pe zi si adaugarea a 2 gustari
--- Luati masa pe cat posibil la ore fixe
--- Mancati incet, avand grija sa mestecati bine. Compuşii din glandele salivare vor proteja mucoasa gastrică odată ajunşi în stomac, dar aceasta numai dacă a fost timp suficient ca alimentele să fie pătrunse de sucul salivar, în urma unei mestecări suficiente.
--- Retineti alimentele care v-au provocat neplaceri in trecut si evitati-le
--- Stati jos in timp ce mancati si odihniti-va o ora dupa masa de pranz
--- Nu mancati cu mai putin de 3 ore inainte de culcare. Atunci când un ulceros ia masa chiar înainte de culcare la ora 20 sau 21  ritmul circadian normal de secreţie acidă este deranjat astfel că vor fi secretate cantităţi mari de acid până la ora 2 sau 3 noaptea. Ori, tocmai acum, ulcerosul nu are apărare antiacidă suficientă împotriva acestei secreţii. A mânca între mese înseamnă a permanentiza cauza secreţiei crescute , pentru că toată ziua şi chiar noaptea stomacul va conţine alimente.
--- Includeti o sursa de proteine (lapte, carne, oua, branza) la fiecare masa sau gustare
--- Regimul lacto-vegetarian este permis in primele zile ale bolii numai daca legumele se consuma sub forma de piureuri, pentru a nu fi solicitata masticatia care va produce secretia sucurilor gastrice.
--- Regimul lacto-fainos este in criza dureroasa de ulcer stomacal o prima etapa catre realimentatie.
--- Reducerea durerii  şi asigurarea odihnei de calitate în timpul perioadei de vindecare.
--- Consum de apă suficient între mese, nu la masă.
--- Diluarea conţinutului stomacal şi acţiune de tamponare a acidităţii.
--- Corectarea anemiei, dacă este prezentă. Datorită atrofiei peretelui digestiv se împiedecă absorbţia vitaminei B12 şi este posibilă apariţia anemiei megaloblastice, prin carenţă de vitamina B12.
--- Prevenirea scaunelor anormale şi a lipsei de calciu şi impactul acesteia asupra sistemului osos.
--- Alegeţi alimente care au proteine de calitate şi vitamina C pentru a grăbi vindecarea ulcerului.
--- Coaceţi şi fierbeţi atunci când trebuie să preparaţi termic, evitaţi să prăjiţi. Evitaţi combinaţiile grase şi rântaşurile.
---- Orice problemă legată de glicemie, fie că este diabet fie că este sindrom hipoglicemic ar trebui tratată pentru că există o relaţie fiziologică între glicemie şi secreţia de acid.
--- Supele se vor prepara prin fierberea suficienta a legumelor si zarzavaturilor, zeama fiind ingrosata cu gris, paste fainoase, orez, cartofi sau zarzavaturi trecute prin sita. Se va evita zeama de carne, mai ales in perioada de criza!
--- Legumele se vor servi sub forma de piure, sote, budinca sau sufleu (preparate la baia de apa) la care se poate adauga unt sau ulei crud (retineti ca grasimile permise se vor consuma doar crude, adaugandu-le in farfurie la masa).
--- Carnea permisa se prepara la inceputul bolii doar prin fierbere, inabusire sau sub forma de perisoare fierte la abur. Dupa ameliorarea simptomelor se poate incerca si prepararea la gratar.
--- Alimentele nu se vor servi nici prea reci, nici prea fierbinti.

INTERZIS
--- Alcoolul si tutunul sunt interzise
--- Alimentele si bauturile care contin cafeina (cafea, ceai, cola) –acestea pot creste secretia gastrica. Chiar şi cafeau decafeinată creşte secreţia de acid în stomac.
--- Citricele, rosiile si ciocolata – daca aceste alimente va provoaca discomfort
--- Fructe crude sau acre, fructele cu samburi (nucile, alunele, migdalele, macul)

--- Prajeli
--- piper, boia, ardei iute, hrean, mustar, dafin, otet, muraturi şi alte condimente iritante.
--- Zahărul şi produsele zaharoase. Zahărul promovează creşterea acidităţii gastrice.
--- Dulciurile foarte concentrate sau prajiturile cu foetaj sau drojdie, prajiturile cu crema
--- Compoturile preparate cu conservant de iarna
--- Aluaturile dospite proaspete, aluaturile fragede
--- Dulceata, serbeturile, fructele crude si paine.
--- Evitati medicamentele care cresc aciditatea gastrica: aspirina, vitamina C, medicamentele antireumatice, unele siropuri de tuse.
--- Carne grasa, sarata, afumata, mezeluri, carnati, supele de carne sau zeama in care fierbe carnea adaugata la alte mancaruri, vanat.
--- Peste gras, sarat, afumat, conserve de peste.
--- Grasimi: untura, slanina, alimente preparate cu grasime incinsa, rantasuri, maioneza;
--- Fainoase: paine moale, paine prajita, paine neagra, galuste de faina sau gris, taietei grasi, pesmet prajit;
--- Zarzavaturi crude, zarzavaturi fibroase, atoase sau cu celuloza dura (castraveti, ridichi, gulii, sfecla, varza alba, varza rosie, fasole uscata, mazare uscata, linte, ciuperci, vinete, rosii (mai ales sub forma de sos sau supa de rosii), legume picante (ceapa, usturoi, ardei iute);

PERMIS
--- Legumele se fierb si se dau prin sita, sau se paseaza bine de tot. Puteti consuma cartofi, legume verzi, fasole, pastai, morcovi si linte.
--- Legume si zarzavaturi fragede, cu celuloza moale: morcovi, dovlecei, spanac, fasole verde tanara, mazare verde, salata verde, cartofi.
--- Cartofii sunt indicaţi în perioadele de crize şi în afara lor pentru că prin conţinutul alcalin neutralizează acidul din stomac şi prin conţinutul în vitamina C grăbec vindecarea. Doi trei cartofi pe zi pot fi de mare ajutor. Este important să nu fie prăjiţi sau consumaţi în combinaţie cu lactatele.
--- Mei
--- Pastele fainoase se admit in cantitati moderate, cu putin unt imediat dupa ce au fost fierte.
--- Fainoase: gris, arpacas, orez, fulgi de ovaz, paste fainoase; paine (veche de o zi, pesmet, uscata in cuptor, prajita), cozonac uscat, biscuiti, piscoturi.
--- Fructe dulci bine coapte sau fierte si fara samburi sau coaja: mere, piersici, banane, struguri, prune, de preferat coapte  in cuptor sau compot.
--- Migdalele uscate varietatea dulce, bine mestecate protejează împotriva acidităţii gastrice.
--- Sucul de varză proaspătă şi alte zarzavaturi cu frunze verzi (ca salata) conţin factorul AEF care împiedecă eroziunea peretelui intestinal. Sucul trebuie să fie proaspăt, să nu fie fiert. Nu trebuie ţinut mai mult de 2-3 zile la frigider. Se vor consuma 4 sau 5 pahare de suc de varză (pahar de 200-240 ml) pe zi, cu o jumătate de oră înainte de masă.
--- Sucul sau gelul de aloe vera este de asemenea folosit cu succes în tratamentul ulcerului. Două linguri de gel luate de trei ori pe zi, înainte de masă şi ultima doză înainte de culcare par a inhiba secreţia de acid clorhidric în stomac. După perioada de criză trebuie continuat cu o linguriţă de gel înainte de culcare.
--- Creşteţi consumul de fibre alimentare cum sunt cerealele integrale (grâu, ovăz, orz sau secară) şi cele provenite din legume şi zarzavaturi.
--- Măslinele au un efect de sedare a stomacului. Se pot lua 4 până la 6 bucăţi desărate cu fiecare masă. Trebuie să fie măsline negre coapte şi nu din cele conservate în oţet. Uleiul de măsline poate fi de asemenea folosit, 1 linguriţă înainte de fiecare masă.
--- Carne (proaspata sau congelata) fara grasime, de vaca, vitel, pasare (gaina), iepure de casa. Dupa ameliorarea simptomelor se poate consuma si carne de porc, miel, oaie, alte pasari, cu conditia ca inainte de preparare sa fie curatata de grasime, piei, fascii.
--- Peste alb slab, preparat numai rasol sau pane daca se indeparteaza pelicula de prajeala inainte de consum.
--- Lactate: lapte dulce consumat simplu sau cu fainoase, smantana, frisca, branza proaspata de vaci, cas (de vaca sau de oaie), urda, iar dupa ameliorarea simptomelor si telemea proaspata (se evita in crize branza preparata cu cheag!)
--- Oua proaspete, fierte moi (oul se pune in apa clocotita si se tine 3-4 minute) sau preparate sub forma de ochiuri romanesti ori omleta dietetica (in baie de apa).
--- Bauturi: ceaiuri (de galbenele, musetel, sunatoare, tei), apa minerala plata (neacidulata), sucuri crude de morcovi, mere, piersici.
--- Grasimi: unt proaspat, ulei, smantana, frisca;
--- Dulciuri: lapte de pasare, budinci de gris sau de orez, prajituri de casa cu aluat uscat sau aluat fiert (ecler), pandispan, gelatina de fructe, spuma de fructe, creme de vanilie.






Laptele nu are drept efect neutralizarea aciditatii ci, din contra, are tendinta de a mari producerea de sucuri gastrice. Totusi, la unele persoane laptele pare sa aiba un efect calmant.  Laptele poseda o valoare nutritiva importanta si cand este tolerat, este de o digestibilitate perfecta si se asimileaza usor. Acesta

poate fi inlocuit cu lapte batut, kefir sau iaurt.

Regimul din dislipidemii

Dislipidemie
Anomalie a nivelului de lipide din sange. Diferite tipuri de dislipidemie:
- Hiperlipidemiile (cresterea nivelului de lipide sangvine) sunt reprezentate, in principal, prin hipercolesterolemie, hipermicronemie si hipetrigliceridemie. Tratamentul consta dintr-un regim alimentar si, la nevoie, se bazeaza pe luarea de medicamente zise hipolipidemiante.
- Hipolipidemiile (micsorare a nivelului lipidelor sangvine) sunt urmarile unor importante insuficiente alimentare sau unor boli ale tubului digestiv care diminueaza absorbtia lipidelor alimentare. Aceste anomalii pur biologice n-au nici o consecinta.

Lipoproteinele sunt molecule mari de lipide cuplate cu proteine. Se cunosc 4 forme majore de lipoproteine: chilomicronii, lipoproteine cu densitate joasa (L.D.L.), lipoproteine cu densitate foarte joasa (V.L.D.L.) si lipoproteine cu densitate inalta (H.D.L.). Lipoproteinele contin trigliceridele si colesterol. Cresterea lor in sange, constituie aparitia hiperlipoprotemiilor, cu rol aterogen foarte periculos.

Grupe de alimente permise/ interzise:
Lapte si derivate: -permise: lapte smantanit (proaspat, batut, iaurt), branzeturi (branză de vaci slaba)
                             -interzise: lapte gras, smantană, branzeturi fermentate/afumate
Carne si peste:  -permise: pasare slaba fara piele, vaca/vitel slab, sunca slaba, peste: speciile slabe (pastrav, stiuca, salau, lin)
                         -interzise: viscerele de animale, conservele, rata, gasca, porc gras, pestele gras, mezeluri
Oua:    -permis doar albusul la discretie, in preparate (spume, bezele, biscuiti)
            -galbenusul de evitat!
Grasimi:  -permise: uleiuri vegetale (porumb, floarea soarelui, soia); se va consuma (in cantitati limitate: max 25g/zi) margarina in locul untului
               -interzise: grasimile dure (slanina, untura, osanza) si cele modificate prin tratament termic (prajite), maioneze, unt, smantana
Paine:  -intermediara, veche de o zi (200g/zi)
Fainoase: -permise: grisul, fulgii de ovaz, faina pentru legarea sosurilor, orez, porumb, cu moderatie paste fainoase cu ou, meiul
Supe:   -de legume, ciorbe, bulion de carne, de peste, bors cu perisoare (preparate dietetic ca in diabet)
Sosuri: -permise numai cele preparate dietetic, fara grasime preparata termic
Legume:  -permise: varza, conopida, spanacul, ardeii, vinetele, dovleceii, salata, castravetii, rosiile, fasolea verde, morcovii, cartofii (NU prăjiti), leguminoasele uscate (fasole, mazare), ridichi, telină, ciuperci, gulii, loboda, laptucile, mazarea verde, varza acre. Se vor prepara ca salate, piureuri, fierte a la grec.
                              fasolea uscata, mazarea uscata, lintea, varza de Bruxelles, telina, ridichile, ciupercile, guliile (care produc meteorism).
Fructe:   -cu moderatie: struguri, curmale, smochine, alune, nuci, migdale, arahide
Dulciuri: -permise: cele preparate cu albus si fructe permise (tarte, spume, gelatine, bezele, budinci, papanasi)
              -interzise: toate dulciurile concentrate/rafinate sub orice forma (dulceturi, prajituri, torturi, ciocolata, cacao), precum si cele preparate cu smantana, unt, frisca, untura, galbenus, nuci, alune
Bauturi: -permise: apa minerala, ceaiuri, cafea slaba 1/zi, sucuri de fructe şi legume permise, lapte smantanit
              -interzise: ALCOOLICE
Sare de bucatarie:  -normal (daca nu exista contraindicatii) aprox 4,5g/zi
Condimente:  -permise: Aromatele: marar, patrunjel, leustean, tarhon, dafin, cimbru, chimen, piper s.a..
                       -interzise: Usturoiul, ceapa, hreanul, telina.

Orarul meselor:
-5-6 mese/zi; mai putin abundente; masa de seara - frugala (cel mai tarziu la ora 19)

Indicatii speciale:
Prepararea alimentelor sa se faca de preferat în vase de TEFLON sau prin metoda “ a la grecque”
Cand este necesar scaderea aportului caloric al ratiei alimentare (supraponderali) se va limita si la cantitatea de glucide
Se pot da 1-2 galbenusuri / sapt. in preparate, inlocuind cantitatea echivalenta de lipide din carne
Uleiul utilizat la gatit va fi preferabil fara colesterol, cu cantitate sporita de acizi grasi esentiali (nesaturati), eventual cu continut suplimentat de vitamine A, E 

Regimul din obezitate

Obezitatea este cea mai raspandita maladie de nutritie si se caracterizeaza printr-o acumulare de rezerve de grasime in organism, acumulare care duce la o crestere anormala a greutatii.
Obezitatea nu este numai o problema estetica ci in primul rand o tulburare de nutritie caracterizata prin sporirea greutatii corporale mult peste nivelul greutatii ideale, cu ample consecinte asupra starii de sanatate. Aparitia obezitatii influenteaza aspectul fizic al persoanei dar si starea ei psihica. Excesul ponderal genereaza numeroase complicatii: diabet zaharat, afectiuni cardiace si cerebro-vasculare, hipertensiune arteriala, apnee de somn, tulburari locomotorii. Desi obezitatea este considerata o afectiune complexa nutritional-metabolica exista numeroase modalitati de tratament. 

OBEZITATEA
- Este cauza a 70-80% dintre cazurile de diabet la adulti.
- Favorizeaza aparitia aterosclerozei si accidentelor ei (angina pectorala, infarctul de miocard, AVC etc).
- Provoaca cresterea tensiunii arteriale.
- Favorizeaza aparitia litiazei biliare.
- Favorizeaza aparitia artrozelor si spondilozelor. -Favorizeaza aparitia varicelor.
- Mareste riscul de aparitie al cancerului.
- Diminueaza puterea de munca.
 
Este considerata obeza acea persoana al carui Indice de Masa Corporala (IMC) depaseste 30. IMC este un instrument de evaluare a greutatii raportata la inaltime. Un IMC crescut reprezinta un factor de risc pentru obezitate. De asemenea, pentru aprecierea excesului ponderal este utilizata circumferinta abdominala.

Sportul este indispensabil si de neanlocuit, deoarece are o actiune lipolitica de netagaduit, atat timp cat il practicam suficient de mult insa cu prudenta, evolutia trebuie supravegheata si controlata, atentie la supraantrenament. Activitatea fizica favorizeaza dezvoltarea musculara prin arderea grasimilor, tot sportul tinde sa ne impace cu propriul corp, in plus atunci cand faci sport nu suporti sa fi gras!

Obiectivul general in cazul obezitatii este urmarea unui regim alimentar hipocaloric, 1 000 calorii in timpul curei si 1 200 - 1 500 calorii in conditii obisnuite de activitate.
Regimul alimentar nu trebui sa fie nici monoton si nici fad, lucru care descuraja repede pe bolnavii cei mai hotarati chiar, de a urma aceasta cura.

Se recomanda un regim in principiu hipocaloric, hipolipidic si hipoglucidic, cu reducerea severa a dulciurilor concentrate, fainoaselor si painii. In schimb proteinele trebuie sa fie in cantitate suficienta, mai ales cele animale, cu valoare biologica mare, iar legumele verzi si fructele trebuie administrate in exces. Diferitele variante ale regimului din obezitate: dieta hidrozaharata, regimul hipocaloric, hipolipidic (hipocolesterolemiant), regimul vegetarian, de cruditati, lacto-ovo-vegetarian si cura de fructe.

Recomandari:
- sa nu se consume nimic intre mesele prescrise
- sa nu se abuzeze de sare (admis 5 - 8 g/zi)
- sa nu se consume alcool (alcoolul ingrasa!)
- sa se respecte intocmai cantitatile de alimente indicate
- sa se practice exercitii fizice, pe cat posibil
- se abandoneaza fumatul (este basm ca fumatul slabeste! Poate ca-i slabeste pe cei care fac cancer pulmonar din cauza fumatului!)
- felurile de mancare vor fi cat mai variate pentru ca regimul sa fie suportat cat mai mult timp

Alimente permise:
-lapte smantanit, iaurt degresat, branza de vaci dietetica, urda
-carne slaba de vaca, vitel, miel, pasare (pui)
-peste slab de rau (salau, stiuca, lin)
-oua fierte tari, albus de ou
-legume: ciuperci, rosii, ridichi, andive, salata verde, ardei gras, castraveti, conopida, spanac, loboda, dovlecei, varza alba, fasole verde (preparate ca salate, fierte inabusit, ca sote de legume)
-fructe: mere cretesti, lamaie, grapefruit, portocale, mandarine, pepene verde, coacaze, fragi, afine, visine, cirese timpurii, etc. (crude, salata de fructe, coapte, compoturi cu zaharina, aspartam)
-grasimi: uleiuri vegetale, margarina (in cantitate mica)
-bauturi: sifon, sucuri de legume si de fructe, lapte ecremat (lichidele se vor consuma cel pu?in 1 l si jumatate pe zi). Bauturile alcoolice sunt recomandate in cantitati reduse, cel mai indicat fiind vinul rosu - un pahar pe zi pentru barbati si ½ pahar pe zi pentru femei (scade colesterolemia, previne angina pectorala si hipertensiunea arteriala, contrar mitului ca ar creste tensiunea arteriala!)

Alimente interzise:
-cascaval, schwaitzer, camembert, branzeturile grase si sarate, laptele integral, iaurtul gras, branza de vaci grasa
-carnea grasa, peste gras, conserve de carne si peste, afumaturi, mezeluri grase, oua prajite
-paine si paste fainoase in cantitate mare
-leguminoase uscate: fasole, mazare, linte, bob, cartofi (exces)
-fructe: stafide, curmale, smochine, struguri, prune, alune, nuci
-grasimi: frisca, smantana, slanina, untura
-sosuri cu rantas, cu grasime multa, maioneza
-supe si ciorbe grase, cele cu fainoase
-dulciuri concentrate (zahar!), creme, aluaturi cu grasime
-bauturi: cele indulcite, siropuri, alcoolul in cantitati mari, cafea, ceai rusesc (cresc apetitul)
-condimente: otet, ierburi aromate, cimbru, etc.   

Regimul din diabetul zaharat

 Diabetul zaharat este o boala caracterizata prin nivele ridicate ale glucozei in sange (hiperglicemie), care apare fie atunci cand pancreasul produce o cantitate insuficienta de insulina, fie atunci cand, datorita obezitatii, insulina nu este eficient utilizata in organism. Insulina este un hormon produs de pancreas, care are rolul de a face ca celulele din organism sa preia glucoza din sange, pentru a o putea folosi in producerea de energie pentru organism.

Regimul alimentar in diabetul zaharat este prescris in functie de pacient: valorile glicemiei, greutate corporala, varsta, efort, boli asociate, etc.

Alimentele care se pot consuma fara restrictii

•     carnea, pestele de toate sorturile, mezelurile de orice fel, organe, conserve de carne si peste;
•     branzeturile fermentate toate (telemea, cascaval, branza de burduf, branzeturi topite), branza de vaci, casul, urda;
•     oua, sub orice forma;
•     grasimi: unt, smantana, frisca, untura, slanina, uleiuri vegetale de orice tip;
•     legume cu continut sub 5% glucide: andive, ardei gras, castraveti, ciuperci, conopida, dovlecei, fasole verde, loboda, rosii, ridichi, salata verde, spanac, varza, vinete, bame, in cantitati rezonabile;
•     fructe cu continut sub 5% glucide: pepene galben si verde, nuci, grapefruit, lamai in cantitati potrivite;
•     bauturi nealcoolice;
•     preparatele cu zaharina.

Dupa continutul lor in glucide, fructele si legumele se impart in patru categorii:
- cu continut sub 5% glucide: legume (castraveti, ardei grasi, ciuperci, cono­pida, dovlecei, fasole verde, loboda, rosii, vinete, ridichi, salata verde, spanac, var­za, bame) si fructe (pepene galben si verde, nuci, grepfruturi si lamai). Acestea pot fi consumate fara restrictii, deci fara cantar.
-  un continut de 10% glucide au: legumele (ceapa, morcovi, radacina de pa­trunjel, praz si telina) si fructele (cirese, capsuni, coacaze, mere cretesti sau domnesti, portocale, fragi). Ele trebuie cantarite.
- cu continut de 15% glucide sunt: legumele (mazare verde boabe, pastarnac) si unele fructe (cirese de iunie, dude, gutui, mere ionatane, mure, piersici, zmeura, visine).
-  cu continut de 20% glucide dintre legume sunt: usturoiul, hreanul, cartofii, leguminoasele uscate, cantarite fierte, fasolea, mazarea, lintea, iar dintre fructe: strugurii, prunele uscate si perele pergamute.

Alimente interzise in diabetul zaharat
•    Zaharoase: zahar, dulceata, gem, marmelada, prajituri cu zahar, inghetata, bomboane, ciocolata, rahat, halva, biscuiti, compoturi cu zahar.
•    Fructe uscate: caise, castane, curmale, mere, pere, piersici, smochine, prune, nuci, stafide
•    Fructe proaspete struguri, banane, pere, rodii, prune, alune, arahide, nuci)
•    Bauturi indulcite cu zahar: sucuri, sirop, must, lichior, sampanie, vinuri dulci, etc.
•    Bauturi alcoolice: permis ocazional vin sec 100 ml, tuica, votca, coniac 50 ml, bere blonda 250 ml.
•    Grasimi: untura, unt, margarina, ulei -maxim 30g / zi
•    Carne bogata in grasimi: carne de porc, oaie, miel, pui, salam, cirnati, pateu, etc..
•    Lactate de oaie:Lapte, iaurt, branza, telemea, smantana, cascaval
•    Paine alba (200g), sau paine integrala (250g ) sau paste fainoase (150g)


Obiective privind modul de preparare al alimentelor:
- nu se vor folosi niciodata zaharul si produsele zaharoase la pregatirea alimen­telor, indulcirea se va face numai cu zaharina sau cu ciclamat de sodiu;
- prepararea sosurilor se va face pe cat posibil fara faina;
- painea prajita va fi cantarita inainte de prajire, deoarece prin deshidratare cresc glucidele;
- pastele fainoase in stare cruda contin mai multe glucide (75-80%). Prin fier­bere se imbiba cu apa, isi maresc volumul de patru ori, deci scade continutul glu-cidic;
- se prefera consumul alimentelor sub forma de sufleuri, sotetiri si budinci;
- legumele cu 5% glucide vor fi cat mai mult folosite;
- proteinele animale vor fi obligatoriu prezente in dieta;
- prajirea este contraindicata; se utilizeaza fierberea si coacerea.

Regimul ovo-lacto-vegetarian

Alimentatia vegetariana trebuie sa fie extrem de variata, sa contina fructe, cereale, zarzavaturi din belsug, acestea constituind prima grupa de alimente; mai sunt necesare si alimente din grupa a doua: leguminoase, oleaginoase, oua si lactate; alimentele din grupa a treia trebuie consumate cu moderatie, si includ grasimi din ulei de masline sau floarea soarelui, zahar si dulciuri.

Bogat in glucide si vitamine, dar sarac in proteine si lipide. Fainoa­sele ocupa un loc important in aceasta dieta.
Alimentele vegetale contin exclusiv numeroase substante protectoare impotriva cancerului: caroten ( se gaseste in morcovi, ardei, zarzavaturi colorate), enzime benefice care protejeaza de cancer (in varza sau laptuca), antioxidanti (in vitamina C care se gaseste din plin in citrice, mere etc.) si inhibatori ai proteazelor ( in leguminoase). In schimb carnea contine diferite substante cancerigene, precum benzpirenul si netilcolantrenul.
Ratia proteica este asigurata de lapte, oua si branza, alimente cu proteine de valoarea biologica mare, iar grasimile adaugate permit o variatie bogata a meniurilor.
Furnizeaza vitamine si saruri minerale, apa, unii fermenti, precum si celulozice (este anticonstipant).
Lactovegetarienii primesc prin alimentatia lor un procent mai mare de calciu decat omnivorii, iar oasele lor contin o cantitate mai mare din acest mineral. Procesul imbatranirii afecteaza mai puternic o persoana ce urmeaza o dieta omnivora, ei sufera o pierdere progresiva de calciu in oase, acestea devenind fragile si moi. In schimb lactovegetarienii nu pierd calciul din oase nici chiar la varste inaintate. 

Este indicat in guta, fiind sarac in purine, in boli cardiovasculare, hipertensiunea arteriala, ateroscleroza, obezitate, hipertiroidie etc.   
Oamenii care au optat pentru un asemenea regim de viaţă tind să aibă un indice de masă corporală mai mic, un nivel al colesterolului scăzut şi o incidenţă redusă a diabetului, bolilor cardiovasculare şi hipertensiunii arteriale.
Persoanele a caror dieta este bazata pe vegetale traiesc mai mult si sunt mai fertili iar in cazul lor incidenta bolilor grave precum cancerul este mult mai scazuta. 
Alte studii au demonstrat ca la bolnavii de ateroscleroza care au urmat o dieta vegetariana, dar s-au abtinut si de la fumat si au practicat exercitiu fizic, a aparut o evidenta schimbare in bine a starii de sanatate, insotita de scaderea depozitelor de colesterol care ingreunau circulatia sangelui.

Lista regimuri alimentare ca si tratamente

1)     Regimul Lacto Ovo Vegetarian
2)     Regimul Din Diabetul Zaharat
3)     Regimul Din Obezitate
4)     Regimul Din Dislipidemii Hiperlipoproteinemii
5)     Regimul Din Ulcerul Gastro Duodenal
6)     Actiunea Alimentelor Asupra Secretiei Gastrice
7)     Regimul In Bolile Ficatului si Cailor Biliare
8)     Regimul In Hipertensiunea Arteriala
9)     Regimul Hipercaloric
10)   Regimul Hipolipidic
11)    Regimul Vegetarian
12)    Regimul In Ateroscleroza
13)    Regimul Hipocaloric part1 si part2
14)    Regimul Acidifiant
15)    Regimul Hiperprotidic
16)    Regimul Lactat
17)    Cura De Fructe
18)    Regimul De Cruditati
19)    Regimul Alcalinizant
20)    Dieta Hidrica
21)    Dieta Potasica
22)    Regimul Hiposodat
23)    Regimul Hipersodat

Click pe regim pentru a merge la pagina cu informatiile necesare.