Regimul ovo-lacto-vegetarian

Alimentatia vegetariana trebuie sa fie extrem de variata, sa contina fructe, cereale, zarzavaturi din belsug, acestea constituind prima grupa de alimente; mai sunt necesare si alimente din grupa a doua: leguminoase, oleaginoase, oua si lactate; alimentele din grupa a treia trebuie consumate cu moderatie, si includ grasimi din ulei de masline sau floarea soarelui, zahar si dulciuri.

Bogat in glucide si vitamine, dar sarac in proteine si lipide. Fainoa­sele ocupa un loc important in aceasta dieta.
Alimentele vegetale contin exclusiv numeroase substante protectoare impotriva cancerului: caroten ( se gaseste in morcovi, ardei, zarzavaturi colorate), enzime benefice care protejeaza de cancer (in varza sau laptuca), antioxidanti (in vitamina C care se gaseste din plin in citrice, mere etc.) si inhibatori ai proteazelor ( in leguminoase). In schimb carnea contine diferite substante cancerigene, precum benzpirenul si netilcolantrenul.
Ratia proteica este asigurata de lapte, oua si branza, alimente cu proteine de valoarea biologica mare, iar grasimile adaugate permit o variatie bogata a meniurilor.
Furnizeaza vitamine si saruri minerale, apa, unii fermenti, precum si celulozice (este anticonstipant).
Lactovegetarienii primesc prin alimentatia lor un procent mai mare de calciu decat omnivorii, iar oasele lor contin o cantitate mai mare din acest mineral. Procesul imbatranirii afecteaza mai puternic o persoana ce urmeaza o dieta omnivora, ei sufera o pierdere progresiva de calciu in oase, acestea devenind fragile si moi. In schimb lactovegetarienii nu pierd calciul din oase nici chiar la varste inaintate. 

Este indicat in guta, fiind sarac in purine, in boli cardiovasculare, hipertensiunea arteriala, ateroscleroza, obezitate, hipertiroidie etc.   
Oamenii care au optat pentru un asemenea regim de viaţă tind să aibă un indice de masă corporală mai mic, un nivel al colesterolului scăzut şi o incidenţă redusă a diabetului, bolilor cardiovasculare şi hipertensiunii arteriale.
Persoanele a caror dieta este bazata pe vegetale traiesc mai mult si sunt mai fertili iar in cazul lor incidenta bolilor grave precum cancerul este mult mai scazuta. 
Alte studii au demonstrat ca la bolnavii de ateroscleroza care au urmat o dieta vegetariana, dar s-au abtinut si de la fumat si au practicat exercitiu fizic, a aparut o evidenta schimbare in bine a starii de sanatate, insotita de scaderea depozitelor de colesterol care ingreunau circulatia sangelui.