Ce are benefic in compozitia lui?
-antioxidanti;
-alfa-caroten;
-beta-caroten;
-calciu;
-magneziu;
-zinc;
-mangan;
-acizi grasi omega3;
-potasiu;
-vitamina A;
-vitaminele B1,B3,B5,B6;
-vitamina C;
-vitamina D;
-vitamina E;
-vitamina K;
-saruri minerale;
-fibre alimentare;
-peste 60% acizi grasi nesaturati;
-proteine vegetale;
-hidrati de carbon;
-protide;
-lecitina;
-rezine;
-enzime;
O cana de dovleac fiert contine
Calorii - 49
Zinc - 1 mg
Proteine - 2 g
Seleniu - 50 mg
Carbohidrati - 12 g
Vitamina C - 12 mg
Fibre - 3 g
Vitamina A - 2650 IU
Calciu - 37 mg
Vitamina E - 3 mg
Fier - 1,4 mg
Potasiu - 564 mg
Magneziu - 22 mg
O ceasca de piure de dovleac contine:
Calorii: 80;
Carbohidrati: 19 g;
Colesterol: 0;
Grasimi: sub un gram;
Potasiu: 588 mg;
Proteine: 2.4 g.
O pătrime de ceaşcă de seminţe de dovleac va aduce un aport de
46,1% de magneziu,
28,7% de fier,
52% de mangan,
24% de cupru,
16,9% de proteine,
17,1% de zinc
din necesarul zilnic.
Valori nutritionale ale semintelor de dovleac (pentru 100 de grame):
Vitamina A – 70 U.I
Vitamna B
Tiamina – 24 mg
Riboflavina – 19 mg
Calciu – 51 mg
Fier – 11,2 mg
Fosfor – 1,144 mg
Grasimi – 16 gr
Carbohidrati - 15 gr
Proteine - 29 gr
Calorii – 553.
La ce ajuta?
-in eliminarea parazitilor intestinali;
-desfunda vasele de sange;
-regleaza colesterolul;
-puternic antioxidant;
-regleaza glicemia;
-reduce colesterolul (foarte bun uleiul din seminte de dovleac);
-stimuleaza activitatea rinichilor;
-recomandat in cancer,leucemiel,scleroza si alte boli tratabile;
-ofera protectie impotriva bolilor de inima;
-incetineste procesul de imbatranire;
-ajuta organismul in procesul de regenerare;
-recomandat barbatilor cu probleme de fertilitate;
-recomandat femeilor pentru cresterea secretiei de lapte;
-are actiune laxativa;
-sucul proaspat de dovleac este indicat pentru ulcer si pentru aciditatea marita;
-in cazul insomniilor (are proprietati sedative);
-in tulburari hormonale;
-in hiperexcitabilitate sexuala (proprietati afrodisiace)
-in tulburari de menopauza;
-in creme hidratante si anti-rid;
-pentru uz extern s-a dovedit a fi un bun remediu in cazul arsurilor, inflamatiilor si abceselor;
-ajuta in vindecarea ranilor de la nivelul pielii si a ulceratiilor;
-in cataracta;
-imbunatateste activitatea splinei,pancreasului,stomacului;
-trateaza bolile inflamatorii,febrile,abcesul pulmonar;
-atenueaza durerile acute;
-anihileaza toxicitatea altor alimente;
-s-ar spune ca trateaza dependenta de opiu.
-pentru fumatori (activi si pasivi), protejeaza de aparitia emfizemului pulmonar. Scade riscul de cancer pulmonar;
-este bun in combaterea diabetului zaharat de tip I;
-combate cancerul de colon;
-are actiune inhibitoare si asupra cancerului de san;
-trateaza artrita;
-previn si trateaza problemele care apar la vezica urinara si prostata;
-in semintele de dovleac exista anumiti constituenti care actioneaza atat prin reducerea nivelului substantelor care conduc la formarea pietrelor, cat si prin cresterea nivelului celor care inhiba formarea acestora;
-excelent detoxifiant;
-un puternic diuretic;
-un bun expectorant;
-stimuleaza buna functionare a vezicii biliare, a plamanilor, intestinului subtire si a intestinului gros;
-complexul carotenoid, zincul şi grăsimile Omega 3 găsite în seminţele de dovleac pot preveni apariţia cancerului de prostată;
-zincul din seminţele de dovleac creşte rezistenţa oaselor şi previne osteoporoza;
-protejeaza inima si buna dispozitie;
-pentru prevenirea complicatiilor cardiovasculare: infarctele miocardice, accidentele vasculare cerebrale si arteritele membrelor inferioare;
-imbunatatirea activitatii cerebrale si a memoriei;
-infrumuseteaza parul si pielea;
-previn osteoporoza.
Retete:
Un ceai decoct, facut din 10 frunze de dovleac fierte in 400 ml apa si cu putina sare, baut de doua ori pe zi, poate trata dizenteria. Chiar si raguseala si tusea pot fi alungate cu un ceai din flori de dovleac, baut de doua-trei ori pe zi.
Este foarte bun in cazurile de constipatie cronica. Se alege 500 g miez de dovleac, fara seminte, se taie in bucatele si se fierbe in apa. Cand s-a inmuiat dovleacul, lichidul se scurge si se pastreaza. Dovleacul fiert se freaca intr-un alt vas cu o lingura de lemn, pana se face o pasta fina, peste care se pune apa in care a fiert. Se freaca si se omogenizeaza. Bautura rezultata se consuma in doua reprize, dimineata si seara. Cura dureaza 30 de zile.
Pentru ascaridioza (limbrici), se recomanda sa se bea 400 g suc proaspat de dovleac, urmat, dupa doua ore, de un purgativ, timp de doua zile consecutiv.
Viermii inelari sunt eliminati. Amestecati 50 de grame de seminte de dovleac decojite si pisate, un pahar de apa fiarta si 50 mililitri suc de portocale sau lamae. Se bea in doua reprize, in aceeasi zi. Dupa doua ore, se iau doua linguri de ulei de parafina. Se repeta o data pe saptamana, pana la vindecare.
Pentru fertilitate: se dizolva 100 g de gelatina intr-o cana cu apa fiarta, se lasa la racit, apoi, se adauga doua cesti cu crema de cafea, un varf de lingurita cu ghimbir, doua lingurite cu coaja de portocala rasa, doua linguri cu zahar si 500 g de dovleac fiert sau copt. Se amesteca bine si se da la rece.
Pentru stimularea secretiei de lapte cu ajutorul urmatorului preparat: se coc putin 20 g seminte de dovleac, se curata de coji si se strivesc miezurile intr-o panza curata. Se amesteca semintele cu putin sos de soia sau zahar si cu 100 ml apa calda. Se bea acest amestec dimineata si seara, timp de 3-5 zile.
Patru linguri de miez de dovleac, taiat marunt, se fierb la flacara mica cu o ceasca de smantana, pana ce pulpa se inmoaie. Se adauga o lingura de tarate de grau, se amesteca repede si se aplica pe fata, cat masca e fierbinte. Se lasa sa actioneze 25 de minute, apoi se spala. Pentru uzul extern, dovleacul este un bun remediu in cazul arsurilor, inflamatiilor si abceselor.
Vara, se scapa de efectele insolatiei si de setea persistenta cu 100 g de suc.
Bolnavii cu edeme asociate cu lipsa urinarii (disurie), cei care sufera de boli renale, cardiace, beri-beri (avitaminoza B) sau cu ascite cirotice pot consuma cantitati mari de sirop obtinut din fierberea indelungata a 100 g coji de tartacuta.
Pentru constipatie, edeme si hemoroizi se face o supa din 100 g tartacuta fiarta pe foc mic. Sau se coc 30 g tartacuta pana se innegreste coaja. Se consuma de doua ori pe zi.
Ca vermifug, semintele de dovleac sunt o solutie ideala, ajutand simtitor la eliminarea parazitilor intestinali, consumate in stare cruda si decojite sau in combinatie cu alte ingrediente precum mierea de albine, uleiul de ricin, apa si altele.
Wednesday, February 9, 2011
Monday, January 31, 2011
Alimente contra oboselii
Tot ceea ce mancam se transforma in glucoza, combustibilul care ne mentine corpul in miscare. Totusi, fiecare aliment se metabolizeaza diferit, intr-o perioada specifica de timp.
Alimentatia nediversificata si dezechilibrata, de tip fast-food, nu ne asigura nevoile zilnice de proteine, vitamine si saruri minerale.
Printre elementele nutritive, care provoaca prin insuficienta si chiar absenta, o oboseala permanenta, se numara vitamina B si proteinele.
-Ciocolata neagra contine antioxidanti puternici si ajuta in productia de energie;
-Iaurtul reprezinta o sursa importanta de magneziu, calciu, proteine, enzime digestive probiotice si vitamina B12. Totusi nu se recomanda iaurturile indulcite;
-Nucile contin proteine, fibre si omega 3;
-Carbohidratii energizeaza instantaneu, in timp ce proteinele prelungesc puseul de energie;
-Carnea de curcan sau cea de pui contin tirosina, un aminoacid care ajuta la atentie si concentrare;
-Oboseala se traduce prin scaderea cantitatii de fier din organism, iar carnea de pui, sau carnea slaba de vita ajuta la reenergizarea organismului;
-Legumele cu frunze verzi, precum spanac sau varza creata, sunt foarte bogate in substante nutritive esentiale, precum vitamina B, vitamina C, vitamina E, fier, luteina si antioxidanti;
-Peste.
Alimentatia nediversificata si dezechilibrata, de tip fast-food, nu ne asigura nevoile zilnice de proteine, vitamine si saruri minerale.
Printre elementele nutritive, care provoaca prin insuficienta si chiar absenta, o oboseala permanenta, se numara vitamina B si proteinele.
Alimente recomandate:
-Apa este cea mai importanta deoarece elimina toxinele din organism si confera energie;
-Fulgii de ovaz sunt bogati in fibre;
-Alunele, nucile, fisticul, stafidele si alte produse de acest fel sunt foarte bogate in magneziu, care ajuta la conversia zaharului in energie;-Ciocolata neagra contine antioxidanti puternici si ajuta in productia de energie;
-Iaurtul reprezinta o sursa importanta de magneziu, calciu, proteine, enzime digestive probiotice si vitamina B12. Totusi nu se recomanda iaurturile indulcite;
-Lactatele contin mult calciu si fosfor, doua minerale care ajuta la inmagazinarea energiei in muschi;
-Citricele si alte produse ce contin vitamina C accelereaza productia de norepinefrina, o chimicala care stimuleaza activitatea cerebrala;
-Migdalele contin foarte multe proteine, grasimi monosaturate, fibre si magneziu; -Nucile contin proteine, fibre si omega 3;
-Carbohidratii energizeaza instantaneu, in timp ce proteinele prelungesc puseul de energie;
-Carnea de curcan sau cea de pui contin tirosina, un aminoacid care ajuta la atentie si concentrare;
-Oboseala se traduce prin scaderea cantitatii de fier din organism, iar carnea de pui, sau carnea slaba de vita ajuta la reenergizarea organismului;
-Legumele cu frunze verzi, precum spanac sau varza creata, sunt foarte bogate in substante nutritive esentiale, precum vitamina B, vitamina C, vitamina E, fier, luteina si antioxidanti;
-Peste.
Recomandari:
-Evitati sedentarismul;
-Faceti sport;
-Evitati extenuarile prin munca excesiva;
-Somnul in timpul noptii este important sa fie respectat;
-Trebuie avut un program echilibrat;
-Evitati supararile si stresul;
-Acordati-va timp relaxarii.
Cum pot fi prevenite cariile
Alimentatie recomandata:
-APA mentine gura umeda si ajuta in productia salivei)
-cereale integrale,
-legume,
->telina(neutralizeaza bacteriile si ajuta la curatarea gingiilor si a limbii);
->ceapa (are componente antibacteriene);
->patrunjel
-fructe (stimuleaza secretia salivara si musculatura faciala)
->mere;
->citrice;
->kiwi (previne imbolnavirea gingiilor)
-alimente sarace in grasimi si sare,
-mozzarella,
-branzeturi,
-alune,
-iaurt,
-lapte,
-guma de mestecat fara zahar (cu xylitol).
-alimentele crude nu produc carii si mirosuri neplacute.
-consumul de lactate bogate in grasimi si proteine
Se recomanda:
- evitarea alimentelor care contin mult zahar, in special cele lipicioase, cele dulci precum stafidele.
- evitarea gustarilor dintre mese
- nu se iau gustari inainte de culcare.
Carbohidratii rafinati, ca zaharul alb, dulciurile, painea alba, pastele, prajiturile si alimentele preparate termic sunt cele mai daunatoare alimente pentru dinti.
Fluorul odata introdus in cavitatea bucala este toxic pentru anumite bacterii din interiorul gurii, ori cum bacteriile cauzeaza carii si fluorul omoara bacteriile, se poate considera ca fluorul previne aparitia cariilor dentare insa acest rationament este incorect iar aici subliniem faptul ca orice substanta care omoara bacteriile este un agent impotriva vietii, deci toxic, exact ca un antibiotic.
-APA mentine gura umeda si ajuta in productia salivei)
-cereale integrale,
-legume,
->telina(neutralizeaza bacteriile si ajuta la curatarea gingiilor si a limbii);
->ceapa (are componente antibacteriene);
->patrunjel
-fructe (stimuleaza secretia salivara si musculatura faciala)
->mere;
->citrice;
->kiwi (previne imbolnavirea gingiilor)
-alimente sarace in grasimi si sare,
-mozzarella,
-branzeturi,
-alune,
-iaurt,
-lapte,
-guma de mestecat fara zahar (cu xylitol).
-alimentele crude nu produc carii si mirosuri neplacute.
-consumul de lactate bogate in grasimi si proteine
Se recomanda:
- evitarea alimentelor care contin mult zahar, in special cele lipicioase, cele dulci precum stafidele.
- evitarea gustarilor dintre mese
- nu se iau gustari inainte de culcare.
Carbohidratii rafinati, ca zaharul alb, dulciurile, painea alba, pastele, prajiturile si alimentele preparate termic sunt cele mai daunatoare alimente pentru dinti.
Fluorul odata introdus in cavitatea bucala este toxic pentru anumite bacterii din interiorul gurii, ori cum bacteriile cauzeaza carii si fluorul omoara bacteriile, se poate considera ca fluorul previne aparitia cariilor dentare insa acest rationament este incorect iar aici subliniem faptul ca orice substanta care omoara bacteriile este un agent impotriva vietii, deci toxic, exact ca un antibiotic.
Factori care duc la carii dentare
Caria dentara apare atunci cand bacteriile din cavitatea bucala produc acizi care ataca dintele.
Netratata, caria dentara se poate complica cu infectii si poate duce chiar la pierderea dintelui.
Anumite hidrocarbonate fermentabile alimentare trec in saliva si devin accesibile microorganismelor placii bacteriene care le metabolizeaza, ducind la o scadere imediata a pH-ului la nivelul suprafetei dentare.
Cand dieta contine fosfor in exces, sau produse acide, poate aparea o deficienta de calciu. Aceasta deficienta apare in mod uzual nu datorita unei cantitati inadecvate de calciu in dieta ci datorita anumitor non-alimente, ca de exemplu zaharul rafinat, faina alba, alti carbohidrati procesati (paste, biscuiti, produse de patiserie, de cofetarie, etc.), care secatuiesc organismul de vitamine si rezervele de minerale, incluzand calciul, care participa la metabolismul carbohidratilor.
Monozaharidele produc carii datorita timpului crescut de stationare in cavitatea bucala.
Zaharurile reprezinta principala cauza care duce la favorizarea cariilor dentare, caci in urma acestora se formeaza bacteriile care se depun in timp pe suprafata dintilor. In timp, aceste bacterii se transforma in acizi si dizolva smaltul dintilor.
Consumul in perioadele dintre mese este insotit de o crestere marcanta a incidentei cariei.
Cantitatea consumata este mai putin importanta in raport cu forma si orarul consumului;
Dintre toti compusii alimentari se pare ca hidratii de carbon au rolul dominant, efectul nociv fiind determinat de contactul direct cu suprafata dintelui.
Dintii trebuie folositi in procesul de masticatie, pentru a aduce alimentele intr-un stadiu ridicat de maruntire, inainte de a fi inghitite.
Orice parte a corpului, de altfel orice organism viu, daca nu este folosita, se deterioreaza in timp.
Daca dintii nu sunt spalati si curatati cu ata dentara, placa bacteriana se formeaza pe suprafata lor
Mentinerea unei diete echilibrate, reducand alimentele cu zahar si amidon, ce produc carii dentare.
Evitati gustarile dintre mese. Acest obicei predispune dantura la carii, deoarece nu permite normalizarea aciditatii pH-ului din gura.
Evitati bauturile energizante si acidulate - acestea contic acid fosforic, citric si organic, ce dauneaza dintilor.
Nu fumati - pe langa faptul ca pateaza dintii, fumatul afecteaza gingiile, reducand aportul de sange.
Mestecati guma fara zahar - aceasta previne respiratia urat mirositoare si stimuleaza productia salivara, ajutand la combaterea placii bacteriene.
Vizitati periodic medicul stomatolog, o data la 3 - 6 luni. Acesta poate observa afectiunile dentare din timp, care altfel ar progresa fara simptome.
Curatarea dintilor de catre dentist impiedica formarea placii bacteriene
Piercing-urile orale (in limba sau buze) pot produce reactii alergice, infectii, lezarea nervilor din limba si boli gingivale.
Fluorul nu intareste smaltul dintilor ci dimpotriva.
Boli si factori ce duc la aparitia cariilor:
Xerostonomia (gura uscata) si sindromul Sjogren. In ambele cazuri, nu se produce suficienta saliva. Saliva indeparteaza alimentele si zaharurile, protejand dintii.
Varsta. Tinerii ai caror dinti sunt in crestere dezvolta carii pentru ca mineralele din dintii tinerilor nu sunt stabile si pot fi indepartate cu usurinta de acizi.
Afectiuni respiratorii, precum rinita alergica, determina respiratia orala. Cand respiratia se face pe gura, saliva se usuca repede si nu mai protejeaza dintii.
Anumite tipuri de bacterii din cavitatea bucala sunt responsabile de aparitia cariei.
Diabetul zaharat. Cei care sufera de diabet, au sistemul imunitar slabit si astfel au risc crescut de carie.
Folosirea de medicamente ce contin zahar.
Folosirea in comun a tacamurilor. Bacteria ce cauzeaza caria poate trece cu usurinta in cavitatea bucala prin folosirea comuna a tacamurilor.
Expunerea la fum de tigara.
Bacteriile care ataca dintii pot fi transmise prin saliva (de exemplu prin sarut).
Netratata, caria dentara se poate complica cu infectii si poate duce chiar la pierderea dintelui.
Anumite hidrocarbonate fermentabile alimentare trec in saliva si devin accesibile microorganismelor placii bacteriene care le metabolizeaza, ducind la o scadere imediata a pH-ului la nivelul suprafetei dentare.
Cand dieta contine fosfor in exces, sau produse acide, poate aparea o deficienta de calciu. Aceasta deficienta apare in mod uzual nu datorita unei cantitati inadecvate de calciu in dieta ci datorita anumitor non-alimente, ca de exemplu zaharul rafinat, faina alba, alti carbohidrati procesati (paste, biscuiti, produse de patiserie, de cofetarie, etc.), care secatuiesc organismul de vitamine si rezervele de minerale, incluzand calciul, care participa la metabolismul carbohidratilor.
Monozaharidele produc carii datorita timpului crescut de stationare in cavitatea bucala.
Zaharurile reprezinta principala cauza care duce la favorizarea cariilor dentare, caci in urma acestora se formeaza bacteriile care se depun in timp pe suprafata dintilor. In timp, aceste bacterii se transforma in acizi si dizolva smaltul dintilor.
Consumul in perioadele dintre mese este insotit de o crestere marcanta a incidentei cariei.
Cantitatea consumata este mai putin importanta in raport cu forma si orarul consumului;
Dintre toti compusii alimentari se pare ca hidratii de carbon au rolul dominant, efectul nociv fiind determinat de contactul direct cu suprafata dintelui.
Dintii trebuie folositi in procesul de masticatie, pentru a aduce alimentele intr-un stadiu ridicat de maruntire, inainte de a fi inghitite.
Orice parte a corpului, de altfel orice organism viu, daca nu este folosita, se deterioreaza in timp.
Daca dintii nu sunt spalati si curatati cu ata dentara, placa bacteriana se formeaza pe suprafata lor
Mentinerea unei diete echilibrate, reducand alimentele cu zahar si amidon, ce produc carii dentare.
Evitati gustarile dintre mese. Acest obicei predispune dantura la carii, deoarece nu permite normalizarea aciditatii pH-ului din gura.
Evitati bauturile energizante si acidulate - acestea contic acid fosforic, citric si organic, ce dauneaza dintilor.
Nu fumati - pe langa faptul ca pateaza dintii, fumatul afecteaza gingiile, reducand aportul de sange.
Mestecati guma fara zahar - aceasta previne respiratia urat mirositoare si stimuleaza productia salivara, ajutand la combaterea placii bacteriene.
Vizitati periodic medicul stomatolog, o data la 3 - 6 luni. Acesta poate observa afectiunile dentare din timp, care altfel ar progresa fara simptome.
Curatarea dintilor de catre dentist impiedica formarea placii bacteriene
Piercing-urile orale (in limba sau buze) pot produce reactii alergice, infectii, lezarea nervilor din limba si boli gingivale.
Fluorul nu intareste smaltul dintilor ci dimpotriva.
Boli si factori ce duc la aparitia cariilor:
Xerostonomia (gura uscata) si sindromul Sjogren. In ambele cazuri, nu se produce suficienta saliva. Saliva indeparteaza alimentele si zaharurile, protejand dintii.
Varsta. Tinerii ai caror dinti sunt in crestere dezvolta carii pentru ca mineralele din dintii tinerilor nu sunt stabile si pot fi indepartate cu usurinta de acizi.
Afectiuni respiratorii, precum rinita alergica, determina respiratia orala. Cand respiratia se face pe gura, saliva se usuca repede si nu mai protejeaza dintii.
Anumite tipuri de bacterii din cavitatea bucala sunt responsabile de aparitia cariei.
Diabetul zaharat. Cei care sufera de diabet, au sistemul imunitar slabit si astfel au risc crescut de carie.
Folosirea de medicamente ce contin zahar.
Folosirea in comun a tacamurilor. Bacteria ce cauzeaza caria poate trece cu usurinta in cavitatea bucala prin folosirea comuna a tacamurilor.
Expunerea la fum de tigara.
Bacteriile care ataca dintii pot fi transmise prin saliva (de exemplu prin sarut).
Lista "completa" a vitaminelor
O scurta prezentare a vitaminelor esentiale pentru o viata sanatoasa.
Vitaminele sunt substante organice indispensabile vietii, pe care organismul nu le sintetizeaza deloc sau le sintetizeaza in cantitati insuficiente.
Sunt doua grupe de vitamine:
-liposolubile (absorbite de intestin impreuna cu grasimile): A,D,E,K;
-hidrosolubile (solubile in apa, cu durata de viata scurta): complexul vitaminic B si vitamina C.
Vitaminele A
-ajuta la vedere;
-stimuleaza activitatea sistemului imunitar;
-mentine densitatea si elasticitatea pielii.
Vitamina A1 (retinol)
-functie importanta in nutritie;
-utila in procesele fiziologice;
-cantitatile necesare sunt infime si adesea este inlocuita de organism.
Vitamina A2 (dehidroretinol)
-este o forma a vitaminei A, obtinuta din ficatul de peste;
-forma activa a vitaminei A;
-stimuleaza activitatea sistemului imunitar.
Vitaminele D
-intervine in metabolismul fosfocalcic, stimuland absorbtia intestinala a calciului si a fosforului;
-previne cancerul de colon;
-ajuta la buna functionare a sistemului nervos si muscular .
Vitamina D1 (lamisterol)
-vitala in dezvoltarea oaselor si a celulelor;
-regulator hormonal;
-mentine sanatatea sistemului nervos si imunitar.
Vitamina D2 (ergocalciferol)
-protectie impotriva radiatiilor solare;
-este sintetizata in piele;
-ca si D1, vitala in dezvoltarea celulara si a oaselor.
Vitamina D3 (colecalciferol)
-este folosita ca un antirahitic;
-impreuna cu D2 se poate obtine din mancare;
-previne osteoporoza si cancerul la san.
Vitamina D4 (dihidroergocalciferol)
-o forma inactiva a vitaminei D;
-folosita in tratarea tetaniei postoperatoare in forme grave;
-impreuna cu restul vitaminelor din grupa D, ajuta in formarea celulara si a oaselor.
Vitamina D5 (etilcalciol)
-folosita ca un agent antitumoral;
-produsa sintetic;
-un analog al vitaminei D3, unele studii spun ca e mai putin toxica.
Vitamina D6 (etil didehidrocalciol)
-necesara organismului pentru asi realiza functiile;
-deficientele de D6 duc la pierderea vitaminei B6 din organism;
-eficienta impreuna cu celelalte D-uri.
Vitamina E
-protejeaza membranele celulare ale sistemelor musculare, cardio-vasculare si nervoase;
-prelungeste viata globulelor rosii si incetineste imbatranirea tesuturilor;
-protejeaza grasimile si vitamina A aflate in organism;
-are formele alfa-,beta-,gama-,delta-tocoferol.
Vitaminele K (naftochinona)
-functia de baza a acesteia este cuagularea sangelui;
-importanta in fuctionarea rinichilor;
-protejeaza oasele.
Vitamina K1 (filochinona)
-sintetizata de plantele verzi;
-actiune intensa,rapida si durabila;
-un bun cuagulant;
Vitamina K2 (menachinona)
-sintetizata de bacteriile florei intestinale;
-importanta pentru integrarea calciului in organism;
-previne depunerea de calciu in artere.
Vitamina K3 (menadiona)
-forma sintetica a K1 si K2;
-rol important in sinteza protrombinei hepatice;
-are un puternic efect antihemoragic.
Complexul vitaminic B
-indispensabil metabolismului celular;
-una dintre B-uri nu are efect maxim fara celelalte;
-importante pentru dezvoltarea organismului si esentiale in functiile metabolice.
Vitamina B1 (tiamina)
-transforma carbohidratii in energie;
-vitala pentru functionarea normala a celulelor si a nervilor;
-intareste sistemul imunitar al organismului.
Vitamina B2 (riboflavina sau vitamina G)
-antioxidant major;
-intretine sanatatea ochilor si a pielii;
-protejeaza mucoasele tuburilor respirator, digestiv si urinar.
Vitamina B3 (niacina sau vitamina PP)
-ajuta la scaderea valorilor colesterolului;
-esentiala pentru multe functii ale aparatului digestiv;
-modereaza tensiunea arteriala si amelioreaza circulatia sangelui.
Vitamina B4 (adenina)
-favorizeaza absorbtia fierului in organism;
-intra in compozitia acizilor nucleici;
-ofera protectie impotriva parazitilor intestinali.
Vitamina B5 (acid pantotenic)
-elimina din organism toxinele provenite din medicamente;
-incetineste imbatranirea;
-ajuta in cicatrizarea rapida a plagilor.
Vitamina B6 (piridoxina)
-este indispensabila transformarii proteinelor, lipidelor si glucidelor din organism;
-necesara in buna functionare a creierului;
-ajuta in productia globulelor rosii si a anticorpilor.
Vitamina B7 (biotina sau vitamina I)
-imbunatateste memoria;
-regleaza functiile ficatului;
-previne depresiile.
Vitamina B7* (biotina sau vitamina H sau vitamina Bw)
-impiedica depunerea colesterolului pe peretii arteriali;
-faciliteaza folosirea corespunzatoare a grasimilor si colesterolului de catre organism;
-protejeaza firele de par.
Vitamina B8 (acid ergadenilic)
-eficienta in sinteza ARN;
-transforma mancarea in energie;
-nu este recunoscuta ca o vitamina ce trebuie luata din alte surse.
Vitamina B9 (acidul folic sau vitamina Bc sau vitamina M)
-reduce riscul de cancer la colon;
-previne anomaliile sistemului nervos;
-previne anemia.
Vitamina B10 (acidul para-amino-benzoic sau PABA sau vitamina Bx sau vitamina R)
-contribuie la metabolismul fierului;
-are functii de regenerare si reintinerire;
-favorizeaza sinteza acidului folic si absorbtia acidului pantotenic.
Vitamina B11 (vitamina S, factorul S)
-recomandata persoanelor cu insufucienta cardiaca;
-elimina celulita;
-stimuleaza secretiile digestive.
Vitamina B12 (cobalamina)
-necesara pentru producerea carbohidratilor;
-are rol in maturarea globulelor rosii;
-mentine sanatatea sistemului nervos.
Vitamina B13 (acidul orotic)
-produsa in organism de flora intestinala;
-metabolizeaza acidul folic si vitamina B12;
-asigura absorbtia de nutrienti.
Vitamina B14 (betaina)
-stimuleaza cresterea reticulocitelor;
-previne anemia;
-proliferant celular.
Vitamina B15 (acid pangamic)
-ajuta in absorbtia oxigenului;
-previne imbatranire prematura;
-previne bolile cardiace.
Vitamina B16 (dimetilglicina DMG)
-transforma colina in glicina;
-ajuta in respiratia celulara;
-ajuta in calmarea convulsiilor.
Vitamina B17 (laetrila)
-are un rol important in vindecarea cancerului;
-medical nu este recunoscuta ca o vitamina;
-reduce presiunea sanguina.
Vitamina B18 (FAD)
-ajuta distrugerea celulelor canceroase;
-opreste caderea parului;
-protejeaza functiile organelor.
Vitamina B19 ( A-1)
-
Vitamina B20 (carnitina)
-rol important in transportul acizilor grasi;
-rol in generarea energiei metabolice;
-este biosintetizata.
Vitamina B21
-efecte benefice asupra pielii;
-bun regulator al functiilor cerebrale;
-anticancerigena.
Vitamina B22
-datele publice sunt reduse;
-se spune ca ar fi un extract din aloe vera;
-se mai spune ca ar fi vitamina B12b
Vitamina Bm (inozitol)
-importanta in baza structurala a mesajerilor din celula eucariota;
-nu poata fi obtinuta direct din alimentatie;
-este produsa de organism din glucoza.
Vitamina Bp (colina)
-regleaza functiile organismelor;
-importanta in functiile cerebrale;
-prin sinteza devine un neurotransmitator.
Vitamina Bt
-amino acid;
-neesentiala ca proteina sau vitamina;
-folosita in bolile de inima.
Vitamina C
-antioxidant puternic;
-efect anticancerigen;
-buna impotriva infectiilor.
Alte vitamine:
Vitamina F
-este un nume pentru acizi grasi esentiali;
-nu este o vitamina propriu-zis
Vitamina J
-este un flavonoid.
Vitaminele L1 si L2
-aminoacizi;
-folosite in problemele de lactatie.
Vitamina N
-regleaza nivelul zaharului in sange;
-este un antioxidant universal;
-nu este o vitamina propriu-zis.
Vitamina P
-este un bioflavonoid;
-sunt 1000 de substante care pot fi catalogate ca bioflavonoizi.
Vitamina Q
-importanta in cuagularea sangelui in cazul bolilor de sange.
Vitamina T
-importanta in sanatatea sangelui;
-antianemica;
-importanta in crestere.
Vitamina U
-factor decisiv in vindecarea ulcerului.
Vitamina X
-notatie folosita pentru a denumi vitaminele necunoscute.
Vitamina Y
-informatiile sunt putine, probabil vitamina B6.
Vitaminele sunt substante organice indispensabile vietii, pe care organismul nu le sintetizeaza deloc sau le sintetizeaza in cantitati insuficiente.
Sunt doua grupe de vitamine:
-liposolubile (absorbite de intestin impreuna cu grasimile): A,D,E,K;
-hidrosolubile (solubile in apa, cu durata de viata scurta): complexul vitaminic B si vitamina C.
Vitaminele A
-ajuta la vedere;
-stimuleaza activitatea sistemului imunitar;
-mentine densitatea si elasticitatea pielii.
Vitamina A1 (retinol)
-functie importanta in nutritie;
-utila in procesele fiziologice;
-cantitatile necesare sunt infime si adesea este inlocuita de organism.
Vitamina A2 (dehidroretinol)
-este o forma a vitaminei A, obtinuta din ficatul de peste;
-forma activa a vitaminei A;
-stimuleaza activitatea sistemului imunitar.
Vitaminele D
-intervine in metabolismul fosfocalcic, stimuland absorbtia intestinala a calciului si a fosforului;
-previne cancerul de colon;
-ajuta la buna functionare a sistemului nervos si muscular .
Vitamina D1 (lamisterol)
-vitala in dezvoltarea oaselor si a celulelor;
-regulator hormonal;
-mentine sanatatea sistemului nervos si imunitar.
Vitamina D2 (ergocalciferol)
-protectie impotriva radiatiilor solare;
-este sintetizata in piele;
-ca si D1, vitala in dezvoltarea celulara si a oaselor.
Vitamina D3 (colecalciferol)
-este folosita ca un antirahitic;
-impreuna cu D2 se poate obtine din mancare;
-previne osteoporoza si cancerul la san.
Vitamina D4 (dihidroergocalciferol)
-o forma inactiva a vitaminei D;
-folosita in tratarea tetaniei postoperatoare in forme grave;
-impreuna cu restul vitaminelor din grupa D, ajuta in formarea celulara si a oaselor.
Vitamina D5 (etilcalciol)
-folosita ca un agent antitumoral;
-produsa sintetic;
-un analog al vitaminei D3, unele studii spun ca e mai putin toxica.
Vitamina D6 (etil didehidrocalciol)
-necesara organismului pentru asi realiza functiile;
-deficientele de D6 duc la pierderea vitaminei B6 din organism;
-eficienta impreuna cu celelalte D-uri.
Vitamina E
-protejeaza membranele celulare ale sistemelor musculare, cardio-vasculare si nervoase;
-prelungeste viata globulelor rosii si incetineste imbatranirea tesuturilor;
-protejeaza grasimile si vitamina A aflate in organism;
-are formele alfa-,beta-,gama-,delta-tocoferol.
Vitaminele K (naftochinona)
-functia de baza a acesteia este cuagularea sangelui;
-importanta in fuctionarea rinichilor;
-protejeaza oasele.
Vitamina K1 (filochinona)
-sintetizata de plantele verzi;
-actiune intensa,rapida si durabila;
-un bun cuagulant;
Vitamina K2 (menachinona)
-sintetizata de bacteriile florei intestinale;
-importanta pentru integrarea calciului in organism;
-previne depunerea de calciu in artere.
Vitamina K3 (menadiona)
-forma sintetica a K1 si K2;
-rol important in sinteza protrombinei hepatice;
-are un puternic efect antihemoragic.
Complexul vitaminic B
-indispensabil metabolismului celular;
-una dintre B-uri nu are efect maxim fara celelalte;
-importante pentru dezvoltarea organismului si esentiale in functiile metabolice.
Vitamina B1 (tiamina)
-transforma carbohidratii in energie;
-vitala pentru functionarea normala a celulelor si a nervilor;
-intareste sistemul imunitar al organismului.
Vitamina B2 (riboflavina sau vitamina G)
-antioxidant major;
-intretine sanatatea ochilor si a pielii;
-protejeaza mucoasele tuburilor respirator, digestiv si urinar.
Vitamina B3 (niacina sau vitamina PP)
-ajuta la scaderea valorilor colesterolului;
-esentiala pentru multe functii ale aparatului digestiv;
-modereaza tensiunea arteriala si amelioreaza circulatia sangelui.
Vitamina B4 (adenina)
-favorizeaza absorbtia fierului in organism;
-intra in compozitia acizilor nucleici;
-ofera protectie impotriva parazitilor intestinali.
Vitamina B5 (acid pantotenic)
-elimina din organism toxinele provenite din medicamente;
-incetineste imbatranirea;
-ajuta in cicatrizarea rapida a plagilor.
Vitamina B6 (piridoxina)
-este indispensabila transformarii proteinelor, lipidelor si glucidelor din organism;
-necesara in buna functionare a creierului;
-ajuta in productia globulelor rosii si a anticorpilor.
Vitamina B7 (biotina sau vitamina I)
-imbunatateste memoria;
-regleaza functiile ficatului;
-previne depresiile.
Vitamina B7* (biotina sau vitamina H sau vitamina Bw)
-impiedica depunerea colesterolului pe peretii arteriali;
-faciliteaza folosirea corespunzatoare a grasimilor si colesterolului de catre organism;
-protejeaza firele de par.
Vitamina B8 (acid ergadenilic)
-eficienta in sinteza ARN;
-transforma mancarea in energie;
-nu este recunoscuta ca o vitamina ce trebuie luata din alte surse.
Vitamina B9 (acidul folic sau vitamina Bc sau vitamina M)
-reduce riscul de cancer la colon;
-previne anomaliile sistemului nervos;
-previne anemia.
Vitamina B10 (acidul para-amino-benzoic sau PABA sau vitamina Bx sau vitamina R)
-contribuie la metabolismul fierului;
-are functii de regenerare si reintinerire;
-favorizeaza sinteza acidului folic si absorbtia acidului pantotenic.
Vitamina B11 (vitamina S, factorul S)
-recomandata persoanelor cu insufucienta cardiaca;
-elimina celulita;
-stimuleaza secretiile digestive.
Vitamina B12 (cobalamina)
-necesara pentru producerea carbohidratilor;
-are rol in maturarea globulelor rosii;
-mentine sanatatea sistemului nervos.
Vitamina B13 (acidul orotic)
-produsa in organism de flora intestinala;
-metabolizeaza acidul folic si vitamina B12;
-asigura absorbtia de nutrienti.
Vitamina B14 (betaina)
-stimuleaza cresterea reticulocitelor;
-previne anemia;
-proliferant celular.
Vitamina B15 (acid pangamic)
-ajuta in absorbtia oxigenului;
-previne imbatranire prematura;
-previne bolile cardiace.
Vitamina B16 (dimetilglicina DMG)
-transforma colina in glicina;
-ajuta in respiratia celulara;
-ajuta in calmarea convulsiilor.
Vitamina B17 (laetrila)
-are un rol important in vindecarea cancerului;
-medical nu este recunoscuta ca o vitamina;
-reduce presiunea sanguina.
Vitamina B18 (FAD)
-ajuta distrugerea celulelor canceroase;
-opreste caderea parului;
-protejeaza functiile organelor.
Vitamina B19 ( A-1)
-
Vitamina B20 (carnitina)
-rol important in transportul acizilor grasi;
-rol in generarea energiei metabolice;
-este biosintetizata.
Vitamina B21
-efecte benefice asupra pielii;
-bun regulator al functiilor cerebrale;
-anticancerigena.
Vitamina B22
-datele publice sunt reduse;
-se spune ca ar fi un extract din aloe vera;
-se mai spune ca ar fi vitamina B12b
Vitamina Bm (inozitol)
-importanta in baza structurala a mesajerilor din celula eucariota;
-nu poata fi obtinuta direct din alimentatie;
-este produsa de organism din glucoza.
Vitamina Bp (colina)
-regleaza functiile organismelor;
-importanta in functiile cerebrale;
-prin sinteza devine un neurotransmitator.
Vitamina Bt
-amino acid;
-neesentiala ca proteina sau vitamina;
-folosita in bolile de inima.
Vitamina C
-antioxidant puternic;
-efect anticancerigen;
-buna impotriva infectiilor.
Alte vitamine:
Vitamina F
-este un nume pentru acizi grasi esentiali;
-nu este o vitamina propriu-zis
Vitamina J
-este un flavonoid.
Vitaminele L1 si L2
-aminoacizi;
-folosite in problemele de lactatie.
Vitamina N
-regleaza nivelul zaharului in sange;
-este un antioxidant universal;
-nu este o vitamina propriu-zis.
Vitamina P
-este un bioflavonoid;
-sunt 1000 de substante care pot fi catalogate ca bioflavonoizi.
Vitamina Q
-importanta in cuagularea sangelui in cazul bolilor de sange.
Vitamina T
-importanta in sanatatea sangelui;
-antianemica;
-importanta in crestere.
Vitamina U
-factor decisiv in vindecarea ulcerului.
Vitamina X
-notatie folosita pentru a denumi vitaminele necunoscute.
Vitamina Y
-informatiile sunt putine, probabil vitamina B6.
Friday, January 28, 2011
Durerile de cap
Durerile de cap sunt o problema comuna persoanelor de toate varstele.
In majoritatea cazurilor, alimentatia este cea care provoaca aceste dureri.
Mai jos sunt prezentate alimentele daunatoare dar si cele care alina durerile.
Care sunt alimentele care provoaca dureri de cap?
Tiramina este un aminoacid asociat care consumat in exces provoaca dureri de cap.
Alimentele cu un continut bogat in tiramina, sunt:
-vinul rosu;
-pestele afumat;
-carnea prelucrata;
-muraturile;
-fasolea;
-avocado;
-nucile.
O alta lista a alimentelor daunatoare o reprezinta produsele cu continut de glumat monosodic(aditiv alimentar).
Deasemenea si produsele care contin un alt aditiv alimentar denumit nitrat de sodiu, au acelasi efect.
Acestea sunt:
-produsele afumate si prelucrate;
-salamurile;
-carnatii.
Afumaturile duc sigur la migrene daca sunt consumate seara tarziu sau la prima masa dimineata. Durerile pot aparea chiar si dupa cateva ore.
In general produsele cu aditivi alimentari sunt daunatoare, nu doar prin faptul ca produc migrene, dar pot duce la alte probleme si boli cu mult mai grave, cum ar fi cancer, leucemie, ulcer, etc.
Trebuie retinut faptul ca unele fructe sau dulciuri pot provoca migrene daca sunt consumate seara, dupa o masa consistenta sau inainte de culcare: prunele, citricele, ananasul, alunele, frisca si ciocolata.
Branza sarata(mai putin branza de vaca), otetul si condimentele pot provoca dureri de cap extrem de puternice. Acestea nu trebuie introduse zilnic in alimentatie, mai ales in combinatie cu ketchup, maioneza, mustar, oua, carne de porc, ceapa, spanac, fasole, rosii, telina.
Din seria produselor care provoaca migrene, fac parte si:
-tutunul;
-excesul de cafea;
-alcoolul;
-bauturile dulci;
-ciocolata;
-aspartamul;
-ceapa;
-mancarurile marinate;
-maioneza;
-jeleurile;
-budincile;
-conservele;
-iaurturile procesate;
-sosurile de salata;
-sosuri grele
Ce alimente ajuta in indepartarea durerilor de cap?
In majoritatea cazurilor, alimentatia este cea care provoaca aceste dureri.
Mai jos sunt prezentate alimentele daunatoare dar si cele care alina durerile.
Care sunt alimentele care provoaca dureri de cap?
Tiramina este un aminoacid asociat care consumat in exces provoaca dureri de cap.
Alimentele cu un continut bogat in tiramina, sunt:
-vinul rosu;
-pestele afumat;
-carnea prelucrata;
-muraturile;
-fasolea;
-avocado;
-nucile.
O alta lista a alimentelor daunatoare o reprezinta produsele cu continut de glumat monosodic(aditiv alimentar).
Deasemenea si produsele care contin un alt aditiv alimentar denumit nitrat de sodiu, au acelasi efect.
Acestea sunt:
-produsele afumate si prelucrate;
-salamurile;
-carnatii.
Afumaturile duc sigur la migrene daca sunt consumate seara tarziu sau la prima masa dimineata. Durerile pot aparea chiar si dupa cateva ore.
In general produsele cu aditivi alimentari sunt daunatoare, nu doar prin faptul ca produc migrene, dar pot duce la alte probleme si boli cu mult mai grave, cum ar fi cancer, leucemie, ulcer, etc.
Trebuie retinut faptul ca unele fructe sau dulciuri pot provoca migrene daca sunt consumate seara, dupa o masa consistenta sau inainte de culcare: prunele, citricele, ananasul, alunele, frisca si ciocolata.
Branza sarata(mai putin branza de vaca), otetul si condimentele pot provoca dureri de cap extrem de puternice. Acestea nu trebuie introduse zilnic in alimentatie, mai ales in combinatie cu ketchup, maioneza, mustar, oua, carne de porc, ceapa, spanac, fasole, rosii, telina.
Din seria produselor care provoaca migrene, fac parte si:
-tutunul;
-excesul de cafea;
-alcoolul;
-bauturile dulci;
-ciocolata;
-aspartamul;
-ceapa;
-mancarurile marinate;
-maioneza;
-jeleurile;
-budincile;
-conservele;
-iaurturile procesate;
-sosurile de salata;
-sosuri grele
Ce alimente ajuta in indepartarea durerilor de cap?
Cerealele integrale ofera o stare de bine
Fructele si legumele sunt recomandate, iar dintre legume ardeiul iute, ghimbirul, broccoli, spanacul si varza sunt cele mai potrivite.
Alimentele bogate in calciu si magneziu vor ajuta foarte mult, aici mai putand fi amintite ovazul, graul si usturoiul.
Plante medicinale din care sa se prepare ceaiuri cum ar fi:
Plante medicinale din care sa se prepare ceaiuri cum ar fi:
-menta;
-salvie;
-ciubotica-cucului;
-musetel;
-levantica.
Aromaterapia ajuta.
-Ulei esential de levantica amestecat cu un asa-numit ulei-vehicul, cum ar fi uleiul de floarea soarelui: se maseaza usor tamplele prin miscari circulare; repetati in scobiturile situate lateral de ochi, inapoia urechilor si deasupra cefei;
-Ulei de eucalipt sau periso;
-Inhalati un amestec de levantica, rozmarin si menta;
-Compresele aplicate pe zona dureroasa sau o baie utilizand aceste uleiuri pot relaxa muschii, calmand durerea
-Compresele aplicate pe zona dureroasa sau o baie utilizand aceste uleiuri pot relaxa muschii, calmand durerea
Vitamine si minerale:
- vitamina B3;
- magneziu;
- calciu;
- potasiu
In cazul in care durerile de cap sunt provocate de alcool, un cartof copt, cu tot cu coaja, este cea mai bogata sursa de potasiu care ajuta in neutralizarea alcoolului si in indepartarea durerii.
Dezhidratarea produce migrene.
Apa continuta de fructe si legume include si minerale esentiale, precum magneziul, care amelioreaza sau previne durerile de cap.
Consumati minim 2 litri de apa pe zi si mancaruri bogate in apa cum ar fi pepenele, castravetii, rosiile si supele.
Cafeaua ajuta in ameliorarea durerilor de cap, doar daca este consumata in cantitati moderate si daca nu ea a fost cauza.
Lipsa carbohidratilor este un factor important in migrene, pentru a doza zilnica recomandata, consumati paine din cereale integrale, prajita.
Migdalele, previn durerile de cap, relaxand vasele de sange.
Mancarurile picante amelioreaza rapid, durerile de cap.
Salata de spanac, scade tensiunea, previne mahmureala si amelioreaza migrenele.
Semintele de susan ofera cantitatea de vitamina E necesara organismului.
Wednesday, January 19, 2011
Pentru atentie, memorie si concentrare part2
Zilnic:
-pulbere de mesteacan, 3lingurite/zi cu o cana de apa;
-rozmarin+salvie =>combat oboseala si maresc capacitatea de memorare;
-o jumatate de ceapa/zi =>imbunatateste compozitia de oxigen a creierului;
-un pahar cu apa cu o lingura de miere si doua de suc de lamaie =>dimineata;
-alimente marine(peste,scoici,creveti,etc.);
-organe(ficat,rinichi,inima,creier);
-carne slaba de pasare;
-galbenus de ou;
-germeni de grau;
-fructe (kiwi,ananas,banane,citrice,pepene galben);
-legume (morcovi, varza, legume cu frunze verzi);
-cereale integrale (paine neagra, secara, graham);
-lactate (chefir, iaurt, lapte batut, branza de vaci);
-fasole uscata;
-seminte de floarea soarelui si de dovleac;
-migdale;
-alune prajite;
-nuci;
-susan;
-curmale;
-smochine;
-stafide;
-2 linguri de ulei de porumb dimineata si seara;
-cure de drojdie proaspata de bere (1 sau 2 lingurite pe zi);
-un pahar de suc de ananas pe zi;
-o banana pe zi =>reface energia consumata prin efort intelectual;
-salata de morcovi cu lamaie si ulei;
-salata de varza cruda;
-nuci;
-frunze de papadie.
Se evita:
-fiertul;
-prajitul;
-coptul;
-slanina;
-carnea de porc;
-afumaturile;
-alcoolul;
-tutunul.
Pentru imbunatatirea memoriei:
-complex de vitamina B;
-vitaminele C si E;
-mangan => se gaseste in cereale integrale, nuci,mazare,sfecla,vegetale cu frunze verzi;
-colina;
-inozitol;
-L-carnitina.
-coji de banane cu un mililitru de macerat de gingko biloba;
-pulbere de mesteacan, 3lingurite/zi cu o cana de apa;
-rozmarin+salvie =>combat oboseala si maresc capacitatea de memorare;
-o jumatate de ceapa/zi =>imbunatateste compozitia de oxigen a creierului;
-un pahar cu apa cu o lingura de miere si doua de suc de lamaie =>dimineata;
-alimente marine(peste,scoici,creveti,etc.);
-organe(ficat,rinichi,inima,creier);
-carne slaba de pasare;
-galbenus de ou;
-germeni de grau;
-fructe (kiwi,ananas,banane,citrice,pepene galben);
-legume (morcovi, varza, legume cu frunze verzi);
-cereale integrale (paine neagra, secara, graham);
-lactate (chefir, iaurt, lapte batut, branza de vaci);
-fasole uscata;
-seminte de floarea soarelui si de dovleac;
-migdale;
-alune prajite;
-nuci;
-susan;
-curmale;
-smochine;
-stafide;
-2 linguri de ulei de porumb dimineata si seara;
-cure de drojdie proaspata de bere (1 sau 2 lingurite pe zi);
-un pahar de suc de ananas pe zi;
-o banana pe zi =>reface energia consumata prin efort intelectual;
-salata de morcovi cu lamaie si ulei;
-salata de varza cruda;
-nuci;
-frunze de papadie.
Se evita:
-fiertul;
-prajitul;
-coptul;
-slanina;
-carnea de porc;
-afumaturile;
-alcoolul;
-tutunul.
Pentru imbunatatirea memoriei:
-complex de vitamina B;
-vitaminele C si E;
-mangan => se gaseste in cereale integrale, nuci,mazare,sfecla,vegetale cu frunze verzi;
-colina;
-inozitol;
-L-carnitina.
-coji de banane cu un mililitru de macerat de gingko biloba;
Pentru atentie, memorie si concentare
Alimente si plante:
-oua;
-somon,sardine,mackerel,herring => contin cei trei acizi grasi omega. Sardinele contin choline, o chimicala care ajuta la pastrarea memoriei;
-soia, suplimente sau lapte;
-Gingko Biloba;
-ceai verde;
-salvie;
-rozmarin;
-complex de vitamina B =>in soia, mazare,oua,ficat;
-fier =>carne,fasole, cereale fortificate,spanac, radacinoase,nuci,carne de pui;
-glucoza;
-potasiu =>ajuta la absorbtia lecitinelor. Se gaseste in: peste,carne de pui, fructe(banane,caise,fructe uscate), legume(rosii,cartofi);
-spanac =>incetineste deteriorarea creierului;
-ulei de masline;
-usturoi;
-suc de struguri;
-afine =>ajuta coordonarea si echilibrul, memoria si aptitudinile motorii;
-cereale integrale => contin vitaminele C si B6;
-orez brun =>contine vitamine si magneziu;
-cacao cu lapte => ajuta neuronii sa faca fata stresului cocgnitiv. Aceasta bautura este de 2 ori mai puternica decat vinul rosu, de 3 ori mai buna decat ceaiul verde, cu un continut in oxidanti decat ceaiul verde.
-galbenus de ou,alune,germeni de grau, peste, lactate,varza,spanac,broccoli,salata =>contin acetilcolina care ajuta la memorie si la miscarea voluntara a muschilor.
-paste,legume,cartofi,cereale =>ajuta in productia de serotonina;
-lactate,carne,peste,fasole,nuci,soia =>ajuta in secretia de dopamina;
-uleiuri vegetale,morcovi,vitamina E, spanac,caise,citrice =>pentru neuroni;
-65% din hrana trebuie sa fie fructe,verdeturi,nuci,leguminoase,miere si 35%vanat usor, oua, peste, moluste, crustacee;
-3grasimi care stimuleaza creierul: acid docosahexaenoic(DHA) se gaseste in fructele de mare si in peste / EPA se gaseste in peste sau untura de peste / acid linoleic se gaseste in verdeturi,nuci,seminte de in;
-dimineata lapte, la amiaza proteine (peste gras), seara prune uscate;
Pentru protectia celulelor nervoase si a vaselor de sange:
-afine =>antioxidante, actioneaza asupra tensiunii arteriale;
-legume cu frunze inchise la culoare =>antidementa, contin homocisteina. Exemple: sfecla mangold si varza verde;
-somon,sardine,hering =>anti depresie si schizofrenie;
-spanac =>anti probleme cu sistemul nervos si anti deficiente de memorie;
-suc de struguri =>anti imbatranire;
-grau integral si orez brun =>pentru sanatatea cognitiva;
-pudra de cacao;
-fructe oleaginoase(migdale, nuci) =>reduc colesterolul, bogate in antioxidanti;
-ulei de masline =>anti radicali liberi;
-usturoi =>impiedica imbatranirea prematura.
-oua;
-somon,sardine,mackerel,herring => contin cei trei acizi grasi omega. Sardinele contin choline, o chimicala care ajuta la pastrarea memoriei;
-soia, suplimente sau lapte;
-Gingko Biloba;
-ceai verde;
-salvie;
-rozmarin;
-complex de vitamina B =>in soia, mazare,oua,ficat;
-fier =>carne,fasole, cereale fortificate,spanac, radacinoase,nuci,carne de pui;
-glucoza;
-potasiu =>ajuta la absorbtia lecitinelor. Se gaseste in: peste,carne de pui, fructe(banane,caise,fructe uscate), legume(rosii,cartofi);
-spanac =>incetineste deteriorarea creierului;
-ulei de masline;
-usturoi;
-suc de struguri;
-afine =>ajuta coordonarea si echilibrul, memoria si aptitudinile motorii;
-cereale integrale => contin vitaminele C si B6;
-orez brun =>contine vitamine si magneziu;
-cacao cu lapte => ajuta neuronii sa faca fata stresului cocgnitiv. Aceasta bautura este de 2 ori mai puternica decat vinul rosu, de 3 ori mai buna decat ceaiul verde, cu un continut in oxidanti decat ceaiul verde.
-galbenus de ou,alune,germeni de grau, peste, lactate,varza,spanac,broccoli,salata =>contin acetilcolina care ajuta la memorie si la miscarea voluntara a muschilor.
-paste,legume,cartofi,cereale =>ajuta in productia de serotonina;
-lactate,carne,peste,fasole,nuci,soia =>ajuta in secretia de dopamina;
-uleiuri vegetale,morcovi,vitamina E, spanac,caise,citrice =>pentru neuroni;
-65% din hrana trebuie sa fie fructe,verdeturi,nuci,leguminoase,miere si 35%vanat usor, oua, peste, moluste, crustacee;
-3grasimi care stimuleaza creierul: acid docosahexaenoic(DHA) se gaseste in fructele de mare si in peste / EPA se gaseste in peste sau untura de peste / acid linoleic se gaseste in verdeturi,nuci,seminte de in;
-dimineata lapte, la amiaza proteine (peste gras), seara prune uscate;
Pentru protectia celulelor nervoase si a vaselor de sange:
-afine =>antioxidante, actioneaza asupra tensiunii arteriale;
-legume cu frunze inchise la culoare =>antidementa, contin homocisteina. Exemple: sfecla mangold si varza verde;
-somon,sardine,hering =>anti depresie si schizofrenie;
-spanac =>anti probleme cu sistemul nervos si anti deficiente de memorie;
-suc de struguri =>anti imbatranire;
-grau integral si orez brun =>pentru sanatatea cognitiva;
-pudra de cacao;
-fructe oleaginoase(migdale, nuci) =>reduc colesterolul, bogate in antioxidanti;
-ulei de masline =>anti radicali liberi;
-usturoi =>impiedica imbatranirea prematura.
Cum poti reduce secretiile acide
Inainte de orice tratament, trebuie sa consultati un medic. Arsurile la stomac pot fi ceva mai grav decat considerati.
De real ajutor sunt suplimentele alimentare care contin vitamine antioxidante A,C,E, vitamine din complexul B, si minerale cum ar fi magneziu, calciu, zinc, seleniu.
Se bea zilnic, minim 2 litri de apa.
Mesele zilnice trebuie sa fie reduse in volum. Mesele trebuie sa fie la un interval scurt intre ele si se evita mancatul excesiv.
Minim 30 de minute, timp de 5 zile pe saptamana trebuie facuta miscare sau exercitii fizice.
Starea de spirit trebuie sa fie una buna, trebuiesc evitati factorii de stres.
Alimentele se mananca incet si se mesteca mult.
Lactatele au un efect stimulant asupra secretiilor acide.
Medicadia prescrisa de doctor trebuie urmata strict. De exemplu blocante de receptori H2, blocante de pompa de protoni, antiacide, antibiotice impotriva Helicobacter pylori.
Trebuiesc evitate alimentele care cresc secretia acida.
Carnea rosie ar trebui inlocuita cu carne alba slaba si peste de apa rece.
Alcoolul si tutunul sunt cei mai acresivi factori in producerea ulcerului.
In pozitia culcata nu se mananca si nici nu se sta dupa masa. Ideal ar fi ca siesta sa se faca in fotoliu sau intr-un hamac confortabil.
Uleiul folosit in alimentatie trebuie sa fie unul sanatos, cum ar fi cel de masline.
Fructe care produc secretia acida: mere, lamai, portocale, nectarinele, ananasul si grapefruit-ul.
Chiar daca sunt gustoase, gogosile ar trebui evitate.
Cafeaua si bauturile care contin cofeina sunt interzise. Daca totusi nu se poate renunta la ele, atunci ar trebui consumate in timpul sau imediat dupa masa.
Ultima masa va fi cu minim trei ore inainte de somn.
Se interzic: mancarurile grase, bauturile carbogazoase, aspirina, ibuprofen-ul,alimentele rafinate, pastele fainoase, zaharul, dulciurile, mancarurile procesate, prajeala.
Alimente recomandate:
-telina,ceapa,usturoi,afine,ceaiuri (contin flavonoide);
-cirese,rosii,ardeigras,ardei iute (contin antioxidanti);
-migdale,fasole,cereale integrale,alge de mare, legume cu frunze verde inchis (continut mare de vitamina B si calciu);
-untul clarifiat, se obtine din untul din comert, care este incalzit intr-o cratita la foc mic, pana se incinge, apoi se fierbe vreme de 10-15 minute, pana cand devine limpede, moment in care este luat de pe foc si este turnat intr-un alt vas, fara sedimentele de pe fundul cratitei;
-albusul de ou ,zilnic 4-5 albusuri de ou crud, facut spuma (fara zahar), repartizat in 3-4 mese, timp de maximum 5 zile la rand;
-menta, fenicul, coriandru si chimen;
Plante medicinale:
-Lemn dulce: o lingurita de tinctura de 4 ori pe zi;
-Frunze de zmeur: se face pulbere si se ia o lingurita de 4 ori pe zi;
-Obligeana: pulbere de radacina, o lingurita de 4 ori pe zi;
-Extract din muguri de smochin, 50 de picaturi de 2 ori pe zi, minim 2 luni;
-Argila: o lingurita de argila, diluata in apa, se bea in cure de 40 de zile;
Recomandari:
-vitamina C;
-extract din seminte de grapefruit;
-Resveratrol
Ceaiuri:
-Suc de varza alba: se rade o varza, se pune putina sare, se lasa o jumatate de ora. Dupa aceea se stoarce si se obtine cam un pahar. Se va bea un pahar, intre mese, timp de o luna.
-Ceai verde;
-Gheara matei;
-Frunze de maslin;
-Fistic;
-Menta;
-Sunatoare;
Sucuri:
Obtinute din varza, cartof, morcov, sfecla rosie, castravete, urzica. O cura de 2-3 zile, in care sa se consume exclusiv aceste sucuri, sau se beau cate 50 ml de suc de varza, inainte de fiecare masa cu 30 de minute, iar la o ora dupa masa suc de cartofi - 50 ml.
Sucul de orz verde ,din tulpinile verzi de orz,se beau cate 200 ml pe zi, in reprize, minimum 12 zile.
De real ajutor sunt suplimentele alimentare care contin vitamine antioxidante A,C,E, vitamine din complexul B, si minerale cum ar fi magneziu, calciu, zinc, seleniu.
Se bea zilnic, minim 2 litri de apa.
Mesele zilnice trebuie sa fie reduse in volum. Mesele trebuie sa fie la un interval scurt intre ele si se evita mancatul excesiv.
Minim 30 de minute, timp de 5 zile pe saptamana trebuie facuta miscare sau exercitii fizice.
Starea de spirit trebuie sa fie una buna, trebuiesc evitati factorii de stres.
Alimentele se mananca incet si se mesteca mult.
Lactatele au un efect stimulant asupra secretiilor acide.
Medicadia prescrisa de doctor trebuie urmata strict. De exemplu blocante de receptori H2, blocante de pompa de protoni, antiacide, antibiotice impotriva Helicobacter pylori.
Trebuiesc evitate alimentele care cresc secretia acida.
Carnea rosie ar trebui inlocuita cu carne alba slaba si peste de apa rece.
Alcoolul si tutunul sunt cei mai acresivi factori in producerea ulcerului.
In pozitia culcata nu se mananca si nici nu se sta dupa masa. Ideal ar fi ca siesta sa se faca in fotoliu sau intr-un hamac confortabil.
Uleiul folosit in alimentatie trebuie sa fie unul sanatos, cum ar fi cel de masline.
Fructe care produc secretia acida: mere, lamai, portocale, nectarinele, ananasul si grapefruit-ul.
Chiar daca sunt gustoase, gogosile ar trebui evitate.
Cafeaua si bauturile care contin cofeina sunt interzise. Daca totusi nu se poate renunta la ele, atunci ar trebui consumate in timpul sau imediat dupa masa.
Ultima masa va fi cu minim trei ore inainte de somn.
Se interzic: mancarurile grase, bauturile carbogazoase, aspirina, ibuprofen-ul,alimentele rafinate, pastele fainoase, zaharul, dulciurile, mancarurile procesate, prajeala.
Alimente recomandate:
-telina,ceapa,usturoi,afine,ceaiuri (contin flavonoide);
-cirese,rosii,ardeigras,ardei iute (contin antioxidanti);
-migdale,fasole,cereale integrale,alge de mare, legume cu frunze verde inchis (continut mare de vitamina B si calciu);
-untul clarifiat, se obtine din untul din comert, care este incalzit intr-o cratita la foc mic, pana se incinge, apoi se fierbe vreme de 10-15 minute, pana cand devine limpede, moment in care este luat de pe foc si este turnat intr-un alt vas, fara sedimentele de pe fundul cratitei;
-albusul de ou ,zilnic 4-5 albusuri de ou crud, facut spuma (fara zahar), repartizat in 3-4 mese, timp de maximum 5 zile la rand;
-menta, fenicul, coriandru si chimen;
Plante medicinale:
-Lemn dulce: o lingurita de tinctura de 4 ori pe zi;
-Frunze de zmeur: se face pulbere si se ia o lingurita de 4 ori pe zi;
-Obligeana: pulbere de radacina, o lingurita de 4 ori pe zi;
-Extract din muguri de smochin, 50 de picaturi de 2 ori pe zi, minim 2 luni;
-Argila: o lingurita de argila, diluata in apa, se bea in cure de 40 de zile;
Recomandari:
-vitamina C;
-extract din seminte de grapefruit;
-Resveratrol
Ceaiuri:
-Suc de varza alba: se rade o varza, se pune putina sare, se lasa o jumatate de ora. Dupa aceea se stoarce si se obtine cam un pahar. Se va bea un pahar, intre mese, timp de o luna.
-Ceai verde;
-Gheara matei;
-Frunze de maslin;
-Fistic;
-Menta;
-Sunatoare;
Sucuri:
Obtinute din varza, cartof, morcov, sfecla rosie, castravete, urzica. O cura de 2-3 zile, in care sa se consume exclusiv aceste sucuri, sau se beau cate 50 ml de suc de varza, inainte de fiecare masa cu 30 de minute, iar la o ora dupa masa suc de cartofi - 50 ml.
Sucul de orz verde ,din tulpinile verzi de orz,se beau cate 200 ml pe zi, in reprize, minimum 12 zile.
Tuesday, January 18, 2011
Dupa ce ai renuntat la fumat
Cercetarile stiintifice confirma faptul ca fumatorii care consuma ceai verde prezinta un risc redus de a fi afectati de cancer comparativ cu cei care nu consuma ceai. Polifenolii din ceaiul verde au proporietati anticancerigene puternice. Renuntarea la fumat este evident cea mai buna optiune pentru a reduce riscurile. Pentru cei care renunta la fumat, respiratia devine mai usoara, starea pielii si a unghiilor devine mai buna.
Dupa ce ai renuntat la fumat
Pastreaza in bucatarie doar gustari sarace in calorii. Dependenta de nicotina este data si de obiceiul de a pune ceva in gura. Opteaza pentru fructe si legume.
Consuma cat mai multa apa. Consumul de apa te poate ajuta atunci cand simti nevoia de a pune ceva in gura, in afara de tigari. Evitati alcoolul. Bauturile alcoolice au un nivel ridicat de calorii si pot creste nevoia de a fuma, mai ales daca in trecut exista obiceiul fumatului si consumului de alcool in paralel.
Opteaza pentru alimente bogate in fibre. Exista studii efectuate care arata ca fibrele ajuta la reducerea apetitului si mentin senzatia de satietate pentru o perioada mai lunga de timp.
Portii mai mici. Cercetarile efectuate pana in prezent arata ca folosind farfurii si pahare mai mici, tindem sa manancam mai putin.
Serviti cel putin 3 mese pe zi, pentru a evita senzatia de infometare.
Fiti constienti de faptul ca secretul unei siluete armonioase, indiferent daca exista sau nu viciul fumatului, este alimentatia sanatoasa si activitatea fizica.
Obisnuiti-va sa cititi etichetele alimentelor, pentru a putea evita achizitionarea de alimente bogate in grasimi si cu nivel caloric ridicat;
Nu incercati sa urmati o dieta in timp ce renuntati la fumat! Suprapunerea dietei cu efortul de a renunta la tutun ingreuneaza obtinerea de rezultate! Controlati alimentatia prin servirea cat mai multor portii de fructe si vegetale si evitarea alimentelor bogate in zahar sau grasimi;
Gasiti metode de a fi cat mai activi: renuntati la lift, parcati masina mai departe de casa, optati pentru plimbari prin parc, faceti un abonament la o sala de aerobic/fitness ;
Gasiti inlocuitori pentru tigara. Pastrati bomboane fara zahar, guma sau Tic-Tac in geanta/buzunar/pe birou/in masina sau in orice loc apropiat. Cand sunteti acasa, "rontaiti" un morcov atunci cand simtiti nevoia sa fumati, astfel incat sa va tineti gura ocupata fara sa consumati calorii.
Atunci cand simtiti nevoia arzatoare de a fuma/manca, amintiti-va ca aceasta senzatie dureaza doar cateva minute; gasiti o activitate care sa ocupe acest timp.
Lauti in considerare apelarea la un specialist; nutritionistii, instructorii de fitness sau terapeutii va pot ajuta sa va controlati greutatea in momentul in care renuntati la fumat;
Cantariti-va cel putin o data pe saptamana; pastrati un jurnal al fiecarei masuratori pentru a avea o imagine cat mai clara a tendintei de ingrasare - daca aceasta exista;
Amintiti-va in fiecare zi ce castig oferiti sanatatii dumneavoastra prin renuntarea la fumat.
Nu uitati, a arata si a va simti bine in propriul corp sunt obiective mult mai importante decat acul cantarului; un parfum aerisit si lipsit de miros de tutun, o respiratie proaspata, dinti si degete curate si senzatia de sanatate va fac mult mai atragator/atragatoare.
Daca simtiti nevoia de a manca ceva dulce, optati pentru fructe sau dulciuri dietetice;
Principalele cauze ale mancatului excesiv sunt stresul si momentele tensionate; gasiti alte metode de relaxare, precum o plimbare in aer liber, un baie cu spuma, etc;
Dupa ce ai renuntat la fumat
Pastreaza in bucatarie doar gustari sarace in calorii. Dependenta de nicotina este data si de obiceiul de a pune ceva in gura. Opteaza pentru fructe si legume.
Consuma cat mai multa apa. Consumul de apa te poate ajuta atunci cand simti nevoia de a pune ceva in gura, in afara de tigari. Evitati alcoolul. Bauturile alcoolice au un nivel ridicat de calorii si pot creste nevoia de a fuma, mai ales daca in trecut exista obiceiul fumatului si consumului de alcool in paralel.
Opteaza pentru alimente bogate in fibre. Exista studii efectuate care arata ca fibrele ajuta la reducerea apetitului si mentin senzatia de satietate pentru o perioada mai lunga de timp.
Portii mai mici. Cercetarile efectuate pana in prezent arata ca folosind farfurii si pahare mai mici, tindem sa manancam mai putin.
Serviti cel putin 3 mese pe zi, pentru a evita senzatia de infometare.
Fiti constienti de faptul ca secretul unei siluete armonioase, indiferent daca exista sau nu viciul fumatului, este alimentatia sanatoasa si activitatea fizica.
Obisnuiti-va sa cititi etichetele alimentelor, pentru a putea evita achizitionarea de alimente bogate in grasimi si cu nivel caloric ridicat;
Nu incercati sa urmati o dieta in timp ce renuntati la fumat! Suprapunerea dietei cu efortul de a renunta la tutun ingreuneaza obtinerea de rezultate! Controlati alimentatia prin servirea cat mai multor portii de fructe si vegetale si evitarea alimentelor bogate in zahar sau grasimi;
Gasiti metode de a fi cat mai activi: renuntati la lift, parcati masina mai departe de casa, optati pentru plimbari prin parc, faceti un abonament la o sala de aerobic/fitness ;
Gasiti inlocuitori pentru tigara. Pastrati bomboane fara zahar, guma sau Tic-Tac in geanta/buzunar/pe birou/in masina sau in orice loc apropiat. Cand sunteti acasa, "rontaiti" un morcov atunci cand simtiti nevoia sa fumati, astfel incat sa va tineti gura ocupata fara sa consumati calorii.
Atunci cand simtiti nevoia arzatoare de a fuma/manca, amintiti-va ca aceasta senzatie dureaza doar cateva minute; gasiti o activitate care sa ocupe acest timp.
Lauti in considerare apelarea la un specialist; nutritionistii, instructorii de fitness sau terapeutii va pot ajuta sa va controlati greutatea in momentul in care renuntati la fumat;
Cantariti-va cel putin o data pe saptamana; pastrati un jurnal al fiecarei masuratori pentru a avea o imagine cat mai clara a tendintei de ingrasare - daca aceasta exista;
Amintiti-va in fiecare zi ce castig oferiti sanatatii dumneavoastra prin renuntarea la fumat.
Nu uitati, a arata si a va simti bine in propriul corp sunt obiective mult mai importante decat acul cantarului; un parfum aerisit si lipsit de miros de tutun, o respiratie proaspata, dinti si degete curate si senzatia de sanatate va fac mult mai atragator/atragatoare.
Daca simtiti nevoia de a manca ceva dulce, optati pentru fructe sau dulciuri dietetice;
Principalele cauze ale mancatului excesiv sunt stresul si momentele tensionate; gasiti alte metode de relaxare, precum o plimbare in aer liber, un baie cu spuma, etc;
Monday, January 17, 2011
Osteoporaza
Dupa varsta de 35 de ani, organismul incepe incet-incet sa piarda tesut osos, asa apare osteoporoza, adica scaderea densitatii si calitatii oaselor.
Cea mai buna solutie este prevenirea. Trebuie avut grija de oase inca din copilarie. Daca investitia in tesutul osos din tinerete este mare, atunci pierderile de la batranete nu vor produce dezechilibre majore.
Pentru a preveni aparitia osteoporozei trebuie adoptat un stil de viata sanatos si o alimentatie sanatoasa.
Cat mai multa miscare.
Miscarea intareste muschii, stimuland celulele care formeaza oasele.
Specialistii cred ca cele mai bune sporturi sunt bascket-ul si volei-ul, dar si plimbarile regulate pe jos, urcatul scarilor sau dansul.
Nu sunt recomandate eforturile exagerate sau dure.
Fara excese.
Renuntati la fumat si limitati consumul de alcool. Alcool-ul impiedica absorbirea calciului, iar tutunul impiedica capacitatea estrogenului de a proteja oasele.
Calciul.
Organismul nu produce singur calciu. El trebuie procurat din alimente. Un adult trebuie sa obtina o cantitate de 1000mg/zi de calciu, 1200mg/zi pentru gravide iar dupa menopauza 1200-1500mg/zi.
Alimente bogate în calciu (peste 50 mg/100 g):
• smochine
• arahide
• migdale
• agrise
• patrunjel
• curmale
• creson
• ovaz
• fasole boabe
• nuci
• lapte, produse lactate
• masline
• alune
• morcovi
• gulie
• mere
• coada calului
• varza
• coacaze negre
• spanac
Vitamina D
Joaca rolul de catalizator si ajuta la valorificarea optima a mineralelor asimilate de organism si are ca efect depunerea calciului in oase, impiedicand filtrarea si eliminarea lui din sange.
Statul la Soare ofera peste 60% din necesarul zilnic de vitamina D.
Necesarul zilnic este de 400UI, UI=unitate internationala, echivalentul a 0,025micro grame.
Alimente bogate in Vitamina D
Exista 5 forme de vitamina D, numerotate de la 1 la 5, insa cele mai active forme sunt vitamina D2 si vitamina D3. Prima dintre ele se gaseste la nivelul plantelor, in timp ce vitamina D3 se sintetizeaza la nivelul organismului uman.
Foarte putine surse naturale contin o cantitate semnificativa de vitamina D. Cele mai bogate in vitamina D sunt uleiurile din ficat de peste (de exemplu o lingura de ulei de cod contine 1360 UI vitamina D), apoi pestii precum somon, macrou, sardine, ton, tipar. Ouale, mai exact galbenusurile sunt o sursa de vitamina D, insa cantitatea de vitamina D este relativ scazuta (20 UI/ou).
• ficat
• peste (somon, ton)
• cereale
• oua
• unt
• avocado
• produse lactate imbogatite cu vitamina D
• uleiul de ficat de cod
• sucuri naturale
• portocale
• broccoli fiert
• migdale
• smochine
• lapte de soia
Tratamentul hormonal de substitutie
Terapia hormonala de substitutie poate ajuta femeile aflate la menopauza sa reduca riscul aparitiei bolii.
Urmat timp de cativa ani, acest tratament diminueaza riscul tasarii vertebrelor cu 80%, iar pe cel al fracturii de sold cu 50%
Cea mai buna solutie este prevenirea. Trebuie avut grija de oase inca din copilarie. Daca investitia in tesutul osos din tinerete este mare, atunci pierderile de la batranete nu vor produce dezechilibre majore.
Pentru a preveni aparitia osteoporozei trebuie adoptat un stil de viata sanatos si o alimentatie sanatoasa.
Cat mai multa miscare.
Miscarea intareste muschii, stimuland celulele care formeaza oasele.
Specialistii cred ca cele mai bune sporturi sunt bascket-ul si volei-ul, dar si plimbarile regulate pe jos, urcatul scarilor sau dansul.
Nu sunt recomandate eforturile exagerate sau dure.
Fara excese.
Renuntati la fumat si limitati consumul de alcool. Alcool-ul impiedica absorbirea calciului, iar tutunul impiedica capacitatea estrogenului de a proteja oasele.
Calciul.
Organismul nu produce singur calciu. El trebuie procurat din alimente. Un adult trebuie sa obtina o cantitate de 1000mg/zi de calciu, 1200mg/zi pentru gravide iar dupa menopauza 1200-1500mg/zi.
Alimente bogate în calciu (peste 50 mg/100 g):
• smochine
• arahide
• migdale
• agrise
• patrunjel
• curmale
• creson
• ovaz
• fasole boabe
• nuci
• lapte, produse lactate
• masline
• alune
• morcovi
• gulie
• mere
• coada calului
• varza
• coacaze negre
• spanac
Vitamina D
Joaca rolul de catalizator si ajuta la valorificarea optima a mineralelor asimilate de organism si are ca efect depunerea calciului in oase, impiedicand filtrarea si eliminarea lui din sange.
Statul la Soare ofera peste 60% din necesarul zilnic de vitamina D.
Necesarul zilnic este de 400UI, UI=unitate internationala, echivalentul a 0,025micro grame.
Alimente bogate in Vitamina D
Exista 5 forme de vitamina D, numerotate de la 1 la 5, insa cele mai active forme sunt vitamina D2 si vitamina D3. Prima dintre ele se gaseste la nivelul plantelor, in timp ce vitamina D3 se sintetizeaza la nivelul organismului uman.
Foarte putine surse naturale contin o cantitate semnificativa de vitamina D. Cele mai bogate in vitamina D sunt uleiurile din ficat de peste (de exemplu o lingura de ulei de cod contine 1360 UI vitamina D), apoi pestii precum somon, macrou, sardine, ton, tipar. Ouale, mai exact galbenusurile sunt o sursa de vitamina D, insa cantitatea de vitamina D este relativ scazuta (20 UI/ou).
• ficat
• peste (somon, ton)
• cereale
• oua
• unt
• avocado
• produse lactate imbogatite cu vitamina D
• uleiul de ficat de cod
• sucuri naturale
• portocale
• broccoli fiert
• migdale
• smochine
• lapte de soia
Tratamentul hormonal de substitutie
Terapia hormonala de substitutie poate ajuta femeile aflate la menopauza sa reduca riscul aparitiei bolii.
Urmat timp de cativa ani, acest tratament diminueaza riscul tasarii vertebrelor cu 80%, iar pe cel al fracturii de sold cu 50%
Respiratie urat misrositoare
Mirosul gurii poate aparea in cazurile de diabet, insufiecienta renala sau hepatica, dar sunt slabe sanse ca acesta sa fie primul lor simptom.
Aceasta situatie este des intalnita la fumatori, la consumatorii de alcool si la cei care au gura uscata, la cei care au sinuzita si la consumatorii de ceapa, usturoi, carne, etc.
Trebuie avut mereu grija la igiena orala. Spalatul dintilor trebuie sa se efectueze de minimum 2 ori pe zi.
Trebuie folosita si apa de gura impreuna cu ata dentara.
Daca mirosul continua, ar putea fi o problema dentara sau bolile de stomac, rinichi, plamini pot cauza respiratie urita. Daca nu este cazul, atunci eliminati cauzele enumerate mai sus.
Saliva este elementul cheie al cavitatii bucale care ajuta la tinerea sub control a respiratiei pentru ca ajuta la eliminarea particulelor de alimente si a bacteriilor, cauza principala a respiratiei urat mirositoare.
Alimentatie recomandata
-Ceaiul de lucerna, smirna, musetelul, menta sau skinduful consumat zilnic sau mestecarea patrunjelului sint benefice.
-Puteti folosi cu succes preparate care contin cuisoare, anason sau chimen.
-Mananca mai multe fructe si legume si mai putina carne
-Evitati bauturile acidulate, carnea, tutunul, cafeaua, alcoolul, conservele, semipreparatele, dulciurile si mancarurile cu E-uri.
-Mancati iaurturi
-O dietă bogată în fibre, cu cereale integrale, fructe proaspete şi legume crude cu frunze ajută la o bună digestie şi reduce şansele de apariţie a mirosului urât al respiraţiei.
sursa Revista Sana
Aceasta situatie este des intalnita la fumatori, la consumatorii de alcool si la cei care au gura uscata, la cei care au sinuzita si la consumatorii de ceapa, usturoi, carne, etc.
Trebuie avut mereu grija la igiena orala. Spalatul dintilor trebuie sa se efectueze de minimum 2 ori pe zi.
Trebuie folosita si apa de gura impreuna cu ata dentara.
Daca mirosul continua, ar putea fi o problema dentara sau bolile de stomac, rinichi, plamini pot cauza respiratie urita. Daca nu este cazul, atunci eliminati cauzele enumerate mai sus.
Saliva este elementul cheie al cavitatii bucale care ajuta la tinerea sub control a respiratiei pentru ca ajuta la eliminarea particulelor de alimente si a bacteriilor, cauza principala a respiratiei urat mirositoare.
Alimentatie recomandata
-Ceaiul de lucerna, smirna, musetelul, menta sau skinduful consumat zilnic sau mestecarea patrunjelului sint benefice.
-Puteti folosi cu succes preparate care contin cuisoare, anason sau chimen.
-Mananca mai multe fructe si legume si mai putina carne
-Evitati bauturile acidulate, carnea, tutunul, cafeaua, alcoolul, conservele, semipreparatele, dulciurile si mancarurile cu E-uri.
-Mancati iaurturi
-O dietă bogată în fibre, cu cereale integrale, fructe proaspete şi legume crude cu frunze ajută la o bună digestie şi reduce şansele de apariţie a mirosului urât al respiraţiei.
sursa Revista Sana
Pentru o vedere buna
Apa este cea mai buna in tratarea oricaror afectiuni. Ea scoate toxinele din organism si il ajuta sa functioneze in parametrii optimi.
Ca sa vezi mai bine, incepe prin a bea minim 2 litri de apa pe zi.
Vara poarta ochelari de soare pentru a impiedica efectele periculoase ale razelor ultraviolete.
Renunta la fumat ,fumatul afecteaza vederea centrala.
Alimente recomandate:
-morcovi
-Usturoiul si ceapa prezinta, de asemenea, un continut bogat de sulf, necesar producerii de glutemina, un important antioxidant atat pentru ochi, cat si pentru intregul organism.
-Vitamina B6, B12 si acidul folic ajuta
-legume verzi, precum spanacul si cele inrudite lui
-fructe precum afinele, capsunile si altele inrudite cu ele, dar si portocalele, prunele si ciresele diminueaza considerabil actiunea nociva a radicalilor liberi din mediul inconjurator
-legume portocalii, de exemplu morcovii si dovleacul
-peste
-soia scazuta in grasimi, bogata in proteine
-oul ,este bogat in cisteana, sulf, lecitina, amino-acizi si luteina
-vinul pe langa efectul cardioprotectiv, vinul contine nutrienti esentiali care protejeaza vederea.
-uleiul de masline
Ca sa vezi mai bine, incepe prin a bea minim 2 litri de apa pe zi.
Vara poarta ochelari de soare pentru a impiedica efectele periculoase ale razelor ultraviolete.
Renunta la fumat ,fumatul afecteaza vederea centrala.
Alimente recomandate:
-morcovi
-Usturoiul si ceapa prezinta, de asemenea, un continut bogat de sulf, necesar producerii de glutemina, un important antioxidant atat pentru ochi, cat si pentru intregul organism.
-Vitamina B6, B12 si acidul folic ajuta
-legume verzi, precum spanacul si cele inrudite lui
-fructe precum afinele, capsunile si altele inrudite cu ele, dar si portocalele, prunele si ciresele diminueaza considerabil actiunea nociva a radicalilor liberi din mediul inconjurator
-legume portocalii, de exemplu morcovii si dovleacul
-peste
-soia scazuta in grasimi, bogata in proteine
-oul ,este bogat in cisteana, sulf, lecitina, amino-acizi si luteina
-vinul pe langa efectul cardioprotectiv, vinul contine nutrienti esentiali care protejeaza vederea.
-uleiul de masline
Pentru dureri de gat
Se face gargara de 2-3 ori pe zi cu apa calda, in care s-a picurat ulei de lamaie. Se pun 3 picaturi de ulei de lamaie la 100 ml apa.
Se pune un varf de cutit de seminte de ardei iute intr-un sfert de cana (50ml) de apa clocotita, se lasa vreme de 20 de minute, apoi se indulceste cu putina miere. Se bea cu inghitituri mici, lasand sa alunece lent pe gat. Efectele sunt instantanee,
Se beau 3-4 cani pe zi cu infuzie din amestec de flori de soc, menta si salvie, in parti egale.
Laptele are proprietati calmante iar ceapa antibacteriale. In plus, acest amestec inseamna un aport important de vitamina C.
Miere cu suc de lamaie: Stoarceti o lamaie, amestecati sucul cu 2 lingurite de miere si turnati deasupra apa fierbinte. Sucul de lamaie cu miere se poate folosi si ca atare, fara alt lichid.
Se fac inhalatii cu ulei de pin si/sau menta. Se fierb doua cani de apa, se toarna intr-un bol de portelan, se adauga 3-4 picaturi de ulei, se acopera capul cu un prosop si se inhaleaza aburii 5-10 minute. Se repeta procedeul dupa cateva ore.
Un gălbenuş de ouă se amestecă într-o ceaşcă cu apă călduţă şi se bea.
Dizolvati o jumatate de lingurita de sare intr-un pahar de apa calda (cat de calda puteti suporta), faceti gargara cat mai adanc, apoi scuipati. Repetati procedeul din ora in ora.
Pentru o gargara mai "energica", puneti 10-20 de picaturi de sos Tabasco (e foarte iute), intr-un pahar de apa. Paprica (boiaua) folosita la prepararea acestui sos contine o substanta numita capsaicina, care a ctioneaza contra virusilor. Odata gargara terminata, scuipati repede solutia. Exista riscul unei iritatii gastrice.
Fructe de soc se fierbe în apă, se îndulceşte cu miere şi se bea.
Antiseptic si bactericid, otetul de mere usureaza si durerile de gat. Amestecati o lingura de otet de mere cu o lingurita de miere, diluati-le cu apa calda si faceti gargara.
Se taie cotorul din varză, se zdrobeste cu sucitoarea pînă se înmoaie. Varza astfel prelucrată se aplică în jurul gâtului şi se acoperă cu o cârpă de lână. Varza se poate fierbe pentru a fi mai moale.
Se încălzeste untură într-o tâgaie (puteţi lua de ulei) pâna devine fierbinte. Cu acest fluid fierbinte se îmbibă o cîrpă de lână cu care se acopera gâtul; încercati sa puneti cît de cald se poate (cît sufera pacientul) în jurul gâtului. Se acoper cu o eşarfă si se lasă peste noapte.
Brânza se întinde în mod egal pe o batistă, acesta se aplică în jurul gâtului , se fixeaza cu o eşarfă şi se ţine câteva ore, de preferat peste noapte.
Cartofii se fierb, se zdrobesc, se întind pe o batistă, care se aplică in jurul gâtului şi se fixează cu un şal. Aveţi grijă, ca cartofii să nu fie prea fierbinte - pericol de arsuri.
Se pune un varf de cutit de seminte de ardei iute intr-un sfert de cana (50ml) de apa clocotita, se lasa vreme de 20 de minute, apoi se indulceste cu putina miere. Se bea cu inghitituri mici, lasand sa alunece lent pe gat. Efectele sunt instantanee,
Se beau 3-4 cani pe zi cu infuzie din amestec de flori de soc, menta si salvie, in parti egale.
Laptele are proprietati calmante iar ceapa antibacteriale. In plus, acest amestec inseamna un aport important de vitamina C.
Miere cu suc de lamaie: Stoarceti o lamaie, amestecati sucul cu 2 lingurite de miere si turnati deasupra apa fierbinte. Sucul de lamaie cu miere se poate folosi si ca atare, fara alt lichid.
Se fac inhalatii cu ulei de pin si/sau menta. Se fierb doua cani de apa, se toarna intr-un bol de portelan, se adauga 3-4 picaturi de ulei, se acopera capul cu un prosop si se inhaleaza aburii 5-10 minute. Se repeta procedeul dupa cateva ore.
Un gălbenuş de ouă se amestecă într-o ceaşcă cu apă călduţă şi se bea.
Dizolvati o jumatate de lingurita de sare intr-un pahar de apa calda (cat de calda puteti suporta), faceti gargara cat mai adanc, apoi scuipati. Repetati procedeul din ora in ora.
Pentru o gargara mai "energica", puneti 10-20 de picaturi de sos Tabasco (e foarte iute), intr-un pahar de apa. Paprica (boiaua) folosita la prepararea acestui sos contine o substanta numita capsaicina, care a ctioneaza contra virusilor. Odata gargara terminata, scuipati repede solutia. Exista riscul unei iritatii gastrice.
Fructe de soc se fierbe în apă, se îndulceşte cu miere şi se bea.
Antiseptic si bactericid, otetul de mere usureaza si durerile de gat. Amestecati o lingura de otet de mere cu o lingurita de miere, diluati-le cu apa calda si faceti gargara.
Se taie cotorul din varză, se zdrobeste cu sucitoarea pînă se înmoaie. Varza astfel prelucrată se aplică în jurul gâtului şi se acoperă cu o cârpă de lână. Varza se poate fierbe pentru a fi mai moale.
Se încălzeste untură într-o tâgaie (puteţi lua de ulei) pâna devine fierbinte. Cu acest fluid fierbinte se îmbibă o cîrpă de lână cu care se acopera gâtul; încercati sa puneti cît de cald se poate (cît sufera pacientul) în jurul gâtului. Se acoper cu o eşarfă si se lasă peste noapte.
Brânza se întinde în mod egal pe o batistă, acesta se aplică în jurul gâtului , se fixeaza cu o eşarfă şi se ţine câteva ore, de preferat peste noapte.
Cartofii se fierb, se zdrobesc, se întind pe o batistă, care se aplică in jurul gâtului şi se fixează cu un şal. Aveţi grijă, ca cartofii să nu fie prea fierbinte - pericol de arsuri.
Probleme cu ficatul?
Daca doare, inseamna ca este inflamat si incarcat, varianta calmantelor si analgezicelor, nu este cea mai inteleapta.
Trebuiesc cautate variante cat mai naturale, care sa-l ajute sa se relaxaze si sa se curate.
Macerate:
-sfecla rosie Se taie in bucati un kilogram de leguma si se adauga o legatura de patrunjel, o legatura de marar, o legatura de leustean, o capatana de usturoi si o lingurita de drojdie sau o mana de malai. Deasupra acestei compozitii se toarna apa si se lasa la macerat la temperatura camerei. Cand lichidul s-a acrit, se strecoara si poate fi consumat, doua pahare pe zi. Amestecul ramas poate fi folosit a doua oara, dar rezulta un macerat mai slab, si in acest caz se beau doua pahare pe zi. Acest macerat curata organismul de toxine si poate fi folosit de mai multe ori in cursul anului.
-obligeana La o cana de apa se pune o lingurita de planta tocata si se lasa e seara pana dimineata. Se consuma dupa ce se incalzeste in baie de aburi, cate 3 lingurite inainte si 3 dupa, masa de pranz, timp de o luna. Se face o pauza de doua saptamani, apoi se repeta.
Ceaiuri:
-Ochiul-boului Se face un amestec de 20g flori si frunze de ochiul boului si 20g frunze de urzici. Amestecul se adauga la un litru de apa. Se beau 2-3 cani pe zi.
-Sunatoare O lingurita de planta uscata si bine maruntita la 200ml de apa clocotita. Se lasa acoperita timp de 15-20 de minute, se strecoara si se beau 2-3 cani pe zi. Infuzia concentrata se prepara la fel, doar ca se adauga 2 lingurite la aceeasi cantitate de apa, si se ia cate o lingurita dupa fiecare masa.
-Ciulin Se infuzeaza intr-un litru de apa clocotita doua lingurite din: 30g fructe de ciulin,15g unguras, 15g papadie cu frunze cu tot, 15g frunze de menta. Se beau doua cani indulcite cu miere, pe zi.
-Fructe zdrobite de armurariu O lingurita la o cana de apa. Se beau 2 cani pe zi, prima dimineata pe stomacul gol, dupa care se sta culcat o jumatate de ora, pe dreapta, iar cea de-a doua cana se bea in doua randuri: o jumatate dupa masa de pranz, iar cealalta dupa masa de seara. Se indulceste cu miere de salcam. Tratamentul se urmeaza 20 de zile cu pauza 10 zile, timp de trei luni.
-Turita-mare O lingurita cu varf de planta uscata si macinata la o cana cu apa clocotita. Se lasa un minut, se strecoara si se beau 2,3 cani pe zi.
Decocturi:
-cicoare Doua lingurite de radacina maruntita la 20 mililitri de apa. Se fierbe 5 minute si se bea caldut, in trei reprize, inaintea meselor.
-lumanarica Doua linguri de radacina si floare uscata la un litru de apa. Se fierbe pana cand lichidul scade la jumatate. Se beau in fiecare dimineata 100 de mililitri, la temperatura camerei, si apoi se sta pe partea dreapta o jumatate de ora.
-galbenele 40 de grame de flori se fierb timp de 10 minute intr-un litru de apa. Lichidul se imparte in 3 parti si se bea cu o jumatate de ora inainte de masa. Tratamentul se urmeaza 2-3 saptamani.
Se evita:
Alimentele greu digerabile, precum carnea de porc, grasimile(vegetale si animale), prajelile, conservele, tutunul si alcoolul.
Trebuiesc cautate variante cat mai naturale, care sa-l ajute sa se relaxaze si sa se curate.
Macerate:
-sfecla rosie Se taie in bucati un kilogram de leguma si se adauga o legatura de patrunjel, o legatura de marar, o legatura de leustean, o capatana de usturoi si o lingurita de drojdie sau o mana de malai. Deasupra acestei compozitii se toarna apa si se lasa la macerat la temperatura camerei. Cand lichidul s-a acrit, se strecoara si poate fi consumat, doua pahare pe zi. Amestecul ramas poate fi folosit a doua oara, dar rezulta un macerat mai slab, si in acest caz se beau doua pahare pe zi. Acest macerat curata organismul de toxine si poate fi folosit de mai multe ori in cursul anului.
-obligeana La o cana de apa se pune o lingurita de planta tocata si se lasa e seara pana dimineata. Se consuma dupa ce se incalzeste in baie de aburi, cate 3 lingurite inainte si 3 dupa, masa de pranz, timp de o luna. Se face o pauza de doua saptamani, apoi se repeta.
Ceaiuri:
-Ochiul-boului Se face un amestec de 20g flori si frunze de ochiul boului si 20g frunze de urzici. Amestecul se adauga la un litru de apa. Se beau 2-3 cani pe zi.
-Sunatoare O lingurita de planta uscata si bine maruntita la 200ml de apa clocotita. Se lasa acoperita timp de 15-20 de minute, se strecoara si se beau 2-3 cani pe zi. Infuzia concentrata se prepara la fel, doar ca se adauga 2 lingurite la aceeasi cantitate de apa, si se ia cate o lingurita dupa fiecare masa.
-Ciulin Se infuzeaza intr-un litru de apa clocotita doua lingurite din: 30g fructe de ciulin,15g unguras, 15g papadie cu frunze cu tot, 15g frunze de menta. Se beau doua cani indulcite cu miere, pe zi.
-Fructe zdrobite de armurariu O lingurita la o cana de apa. Se beau 2 cani pe zi, prima dimineata pe stomacul gol, dupa care se sta culcat o jumatate de ora, pe dreapta, iar cea de-a doua cana se bea in doua randuri: o jumatate dupa masa de pranz, iar cealalta dupa masa de seara. Se indulceste cu miere de salcam. Tratamentul se urmeaza 20 de zile cu pauza 10 zile, timp de trei luni.
-Turita-mare O lingurita cu varf de planta uscata si macinata la o cana cu apa clocotita. Se lasa un minut, se strecoara si se beau 2,3 cani pe zi.
Decocturi:
-cicoare Doua lingurite de radacina maruntita la 20 mililitri de apa. Se fierbe 5 minute si se bea caldut, in trei reprize, inaintea meselor.
-lumanarica Doua linguri de radacina si floare uscata la un litru de apa. Se fierbe pana cand lichidul scade la jumatate. Se beau in fiecare dimineata 100 de mililitri, la temperatura camerei, si apoi se sta pe partea dreapta o jumatate de ora.
-galbenele 40 de grame de flori se fierb timp de 10 minute intr-un litru de apa. Lichidul se imparte in 3 parti si se bea cu o jumatate de ora inainte de masa. Tratamentul se urmeaza 2-3 saptamani.
Se evita:
Alimentele greu digerabile, precum carnea de porc, grasimile(vegetale si animale), prajelile, conservele, tutunul si alcoolul.
Subscribe to:
Posts (Atom)