Ghimbirul

Pe scurt
Rizomul plantei Ziniber officinale denumit si ghimbir, este gatit si folosit ca remediu inca din antichitate.
Originar din India si China, ghimbirul este unul din cele mai vechi si populare condimente.
Era cunoscut ca medicament impotriva ciumei.
Se cultiva in special in India, China, Indonezia, Nepal, Nigeria, Bangladesh, Japonia, Thailanda, Filipine, Sri Lanka.
Se comercializeaza proaspat, murat sau sub forma uscata de pudra sau fulgi.

Etimologie (de pe wikipedia)

Cuvantul "ghimbir" provine, asemenea altor denumiri ale plantei in mai multe limbi europene (”Ingwer” in germana, ”gingembre” in franceza, ”ghimbir” in romana, ”zenzero” in italiana, ”ginger” in engleza etc.) din latinescul ”zingiber”, imprumutat si el din greaca veche (”zingiberis”).

Cum India a fost sursa de ghimbir a Europei in antichitate, denumirea greaca este, de fapt, o preluare din limbile vorbite pe teritoriul Indiei in acea perioada: ”singivera” in pali si ”shringavera” in sanscrita. Aceste denumiri inseamna ”in forma de corn de cerb”.

Cu toate ca denumirile in majoritatea limbilor europene provin din greaca veche, in mod surprinzator grecii contemporani il numesc ”piperoriza” (radacina de piper), cu referire la gustul iute al rizomului.

Contine
- Vitamina A, C, E, vitamine din complexul B, sodiu, magneziu, zinc, fosfor, fier si calciu;
- Bogat in potasiu si mangan, intareste imunitatea si rezistenta in fata bolilor;
- Contine siliciu, care pastreaza sanatatea pielii, a parului, dintilor si unghiilor.
- Proteine, carbohidrați, fibre alimentare.

Eficient in
- yoginii din India sustineau ca ghimbirul da claritate mintii si spre deosebire de usturoi nu lasa o aroma ce insulta zeii;
- de-a lungul timpului, s-a dovedit eficace in tratarea astmului, in diverse combinatii din care nu lipsesc mierea, piperul negru si busuiocul;
- se spune ca este eficient si in lasatul de fumat;
- uleiurile volatile din ghimbir au efecte analgezice, sedative si antitermice. Aceste uleiuri favorizeaza miscarea muschilor tractului gastrointestinal, contribuind la o mai buna digestie;
- ajuta la ameliorarea artritei;
- calmeaza durerile, luat zilnic, in cantitati mici, timp de trei luni, de catre pacientii suferinzi de artrita, amelioreaza considerabil durerea si inflamatiile, la fel si rigiditatea resimtita dimineata;
- are si efecte antioxidante, ameliorand inflamatiile existente si aciditatea din fluidul de la nivelul articulatiilor;
- scade nivelul colesterolului rau din organism, reducand riscul bolilor de inima;
- mareste apetitul;
- ajuta la digerarea mancarurilor grase prin stimularea productiei de saliva si usurarea procesului de inghitire;
-  in caz de indigestie, amigdale inflamate, pneumonie, sciatica, infectie in gat, dureri de dinti sau gingii care sangereaza (cand se amesteca sucul de ghimbir cu mierea si se aplica pe gingii);
- indicat in caz de bronsita, tuse si raceala,  crampe, difterie, gripa, fratulente si chiar boli de inima, caz in care se prepara un decoct care se bea, caldut, de doua ori pe zi;  
-  in caz de impotenta, existand tablete ce pot fi cumparate de la magazinele naturiste si care se iau de doua ori pe zi
-  actioneaza si impotriva obezitatii, impreuna cu piperul negru, intensificand arderile, dar taie si greata (chiar si la femeile insarcinate);
- amelioreaza sau chiar trateaza urticaria;
- odata consumat, are proprietatea de a incalzi organismul, fiind foarte bun iarna;
- scade tensiunea relaxand vasele de sange ce inconjoara muschii, facilitand circulatia sanguina in tot corpul;
- este subiectul multor studii in vederea combaterii unor forme de cancer;

Administrari
      Ghimbirul se poate folosi la gatit atat in forma proaspata, taiat felii, julienne sau zdrobit, cat si sub forma de praf ca si condiment sau in mix de condimente (cum ar fi curry-pudra), cristalizat in prajituri sau sub forma murata acompaniind felurile de mancare asiatice.



- se administreaza 5 grame de ghimbir pe zi (o lingurita) in mai multe doze pe parcursul zilei.
- poate fi usor inglobat pe parcursul unei zilei in mancare sau ceai. Acesta din urma se face fierband o bucata de radacina de circa 5 cm in apa, timp de 30 - 60 de minute. In caz de artrita sau dureri musculare se recomanda 3 cesti de ceai pe zi.
- in caz de raceala, se poate amesteca scortisoara cu ghimbir, in total jumatate de lingurita, si presara peste o cana de lapte fierbinte. Se adauga si o lingura de miere si se consuma bautura rezultata fierbinte.

- Siropul de ghimbir - se spala bine radacinile de ghimbir si apoi se dau prin razatoarea mica, dupa care imediat (ca sa nu se oxideze) se pun intr-un borcan si se adauga deasupra miere de albine, in proportia 1:2, adica la o lingura de ghimbir ras se pun 2 linguri de miere. Se lasa sa stea 2 saptamani, dupa care se filtreaza, obtinandu-se un sirop semi-limpede, cu gust puternic picant si foarte parfumat.

- Dulceata naturala de ghimbir - se obtine din ghimbirul ras, ramas dupa extragerea siropului. Peste acest reziduu se adauga miere cat sa il cuprinda si sa ramana un strat de doua degete deasupra. Rezulta o mixtura puternic picanta, care se ia ca tonic digestiv, ca antiseptic faringian si ca stimulent nervos.

- Sucul proaspat de ghimbir - se obtine la mixer (blender), in vasul acestuia punandu-se un litru de apa, o lingura de ghimbir maruntit, trei linguri de miere, o lamaie taiata in patru si doua mere maruntite. Se mixeaza tot acest amestec bine, apoi se filtreaza, rezultand un suc extrem de parfumat, puternic picant si cu efecte terapeutice extraordinare.